Adio viteză! Bruxelles-ul vrea mașini care nu te mai lasă să apeși accelerația

Șoferii din Uniunea Europeană ar putea pierde, în următorii ani, posibilitatea de a depăși limita legală de viteză. Comisia Europeană analizează introducerea unui sistem obligatoriu pentru mașinile noi, care ar interveni direct asupra motorului și ar reduce automat accelerația atunci când vehiculul depășește viteza maximă admisă.

Potrivit publicației belgiene 7sur7, proiectul este în faza de analiză și este discutat cu producătorii auto și organizațiile pentru siguranță rutieră. Dacă va fi aprobat, sistemul ar putea deveni obligatoriu după 2030 și ar reprezenta una dintre cele mai importante schimbări din industria auto europeană din ultimele decenii.

Spre deosebire de actualul sistem Intelligent Speed Assistance (ISA), obligatoriu pe toate autoturismele noi comercializate în UE din iulie 2024, noua tehnologie nu s-ar limita la avertizarea șoferului. Ea ar putea reduce automat puterea motorului și ar împiedica vehiculul să accelereze peste limita legală de viteză.

Funcționarea sistemului s-ar baza pe combinarea mai multor tehnologii, inclusiv GPS, hărți digitale actualizate, rețele 5G și camere video capabile să recunoască indicatoarele rutiere. În momentul în care automobilul intră într-o zonă cu o limită de viteză mai redusă, sistemul ar adapta automat accelerația.

Potrivit informațiilor disponibile, șoferii ar putea dezactiva temporar limitarea doar în situații de urgență, pentru a accelera peste limita legală pe o perioadă scurtă.

Susținătorii proiectului afirmă că măsura ar putea reduce semnificativ numărul accidentelor grave, viteza excesivă fiind una dintre principalele cauze ale deceselor în trafic.

În schimb, criticii avertizează asupra riscurilor generate de eventualele erori tehnice. Camerele pot interpreta greșit indicatoarele, hărțile digitale pot conține informații neactualizate, iar semnalul GPS nu este întotdeauna suficient de precis. În astfel de cazuri, o reducere nejustificată a vitezei ar putea crea situații periculoase în trafic.

Specialiștii atrag atenția și asupra securității cibernetice, subliniind că un sistem capabil să controleze accelerația unei mașini trebuie protejat împotriva defecțiunilor și atacurilor informatice.

De asemenea, unele estimări arată că statele membre ale Uniunii Europene ar putea încasa mai puține venituri din amenzile pentru depășirea vitezei, dacă noua tehnologie va elimina aproape complet acest tip de abatere.

Comisia Europeană precizează că nu există încă o propunere legislativă finală, iar discuțiile vizează evaluarea fezabilității tehnice și a impactului asupra siguranței rutiere. Dacă măsura va fi adoptată, aceasta se va aplica doar vehiculelor noi introduse pe piață, fără a afecta automobilele aflate deja în circulație.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.