Linia Vulcănești–Chișinău în „lista neagră” a Guvernului, după ce a ratat a treia oară termenul

23 Iul. 2026, 11:11
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
23 Iul. 2026, 11:11 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Linia electrică aeriană de 400 kV Vulcănești–Chișinău, unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură energetică ale Republicii Moldova, continuă să fie încadrată de Guvern la categoria proiectelor „cu risc”, deși în această săptămână a fost energizată și a intrat în etapa finală de testare.

În cadrul unei ședinței comisiei pentru integrare europeană cu privire la monitorizarea implementării reformelor și investițiilor asumate față de Uniunea Europeană, secretarul general adjunct al Guvernului, Lilia Dabija, responsabilă de evaluarea progresului proiectelor, a explicat de ce a menținut această clasificare.

„Măsură cu risc vorbeam de linia electrică Vulcănești–Chișinău. Eu am pus-o cu risc, pentru că o repetăm a treia oară și ca să mă asigur. Eu cred că, împreună cu colegii de la Ministerul Energiei, o vom realiza până în toamnă”, a declarat Dabija.

În cadrul discuțiilor, fostul ministru al Muncii, Marcel Spatari, i-a sugerat să păstreze proiectul în categoria celor cu risc. Dabija a răspuns că va mai discuta cu reprezentanții Ministerului Energiei, însă s-a arătat reticentă să schimbe calificativul înainte de finalizarea lucrărilor.

În dimineața zilei de astăzi după ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a anunțat că linia de 400 kV a fost pusă sub tensiune până la Stația Electrică Chișinău, o etapă esențială înainte de punerea în exploatare comercială.

„Punerea sub tensiune ne permite să testăm funcționarea întregului traseu, echipamentele de protecție, sistemele de comandă și comportamentul instalațiilor în condiții reale de operare. Acest proiect înseamnă posibilitatea de a transporta direct energie din România către centrul Republicii Moldova, fără vulnerabilitățile infrastructurii vechi”, a declarat Junghietu.

Potrivit ministrului, urmează ultimele teste și verificări tehnice înainte ca linia să fie exploatată comercial.

Proiectul, cu o lungime de 157 de kilometri, este considerat strategic pentru securitatea energetică a Republicii Moldova, deoarece va permite importul direct de energie electrică din România și integrarea mai profundă în piața europeană de electricitate.

Linia Vulcănești–Chișinău trebuia inițial să fie dată în exploatare până la sfârșitul anului 2025, însă termenul a fost amânat de mai multe ori, motiv pentru care Guvernul continuă să o monitorizeze ca proiect cu risc până la finalizarea completă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.