Cum să-ți gestionezi banii ca să nu rămâi pe zero la mijlocul vacanței

Vara este în toi și lumea pare prea entuziasmată de vremea frumoasă, de relaxarea restricțiilor impuse de pandemie și de priveliștile atrăgătoare ale destinațiilor ca să se mai gândească să-și planifice în detaliu vacanța. Însă cheltuielile neprevăzute, diferențele de prețuri și alte probleme care pot apărea pe timpul sejurului – precum nevoia de a-ți schimba cazarea – te pot lăsa fără niciun ban în buzunar și deci într-o postură dificilă, așa că îți prezentăm câteva sfaturi ca să știi cum să eviți astfel de situații.

Stabilește care sunt necesitățile de bază ale excursiei propuse

Înainte să pleci, stabilește cheltuielile majore ale vacanței pe care ți-ai propus să o faci – adică transportul până la destinație, cazarea și consumul de alimente. Acestea sunt direcțiile de bază spre care trebuie să se ducă banii tăi, și trebuie deci să le aloci cea mai mare parte a sumei pe care i-ai pregătit-o pentru excursia pe care vrei să o faci. Întrucât, aceste cheltuieli sunt cele mai mari, încearcă să economisești puțin. În primul rând, poți cumpăra din timp (cel puțin câteva săptămâni înainte) biletele de avion și rezervările de cazare. În felul ăsta le vei lua mai ieftin – diferențele de preț fiind majore, pentru că prețurile urcă foarte mult la mijloc de sezon, când cererea e mare. De asemenea, dacă nu vrei să îți organizezi singur pas cu pas detaliile sejurului (cum ar fi de fapt cel mai ieftin), fii cu ochii – tot din timp – la reducerile oferite de agențiile de turism pentru anumite destinații, fiindcă ar putea fi chiar ce îți dorești, sau ar putea să îți dea idei noi și să te atragă mai mult decât ce îți doreai inițial. Nu uita, cu cât economisești mai mult la transport și cazare, cu atâți mai mulți bani îți vor rămâne pentru celelalte necesități și dorințe pe care le ai.

Nu face abuz de mesele la restaurante

Oricât de bine ți-ai fi făcut calculele dinainte, prețurile la fața locului pot fi mai mari decât numărătoarea ta, așa că nu mânca numai la restaurante sau terase pe durata vacanței, și încearcă, mai ales dacă sejurul tău durează mai mult de 4-5 zile, să iei măcar o dată pe zi masa la locul de cazare, sau chiar de două ori pe zi, gătindu-ți singur cu ingrediente cumpărate de la piețele, magazinele sau supermarketurile din zonă. Patronii de restaurante, baruri și terase aflate în stațiuni și destinații turistice aplică prețuri destul de mari pentru buzunarul multora dintre români, câtă vreme clienții lor vin predilect din țări în care veniturile medii sunt mai mari decât ale românilor. Așa că ia în calcul asta atunci când ai în minte să încerci toate felurile sortimentele culinare locale, sau toate restaurantele care ți se par promițătoare.

Pune deoparte bani de rezervă, pentru orice eventualitate

Rezervă o sumă de 20-30% din banii pe care i-ai alocat vacanței de care să nu te atingi deloc, cel puțin nu până în ultima zi a vacanței. E necesar să faci asta fiindcă există o listă lungă, și niciodată completă, cu evenimente sau situații ce pot genera cheltuieli pe care nu le-ai luat în calcul: condițiile proaste de cazare sau neseriozitatea celor ce te cazează ori a agenției care ți-a organizat sejurul, prețuri în general mai mari decât cele la care te-ai așteptat sau mai mari decât estimasei din research-ul pe care ți-l făcusei anterior, pierderea sau lipsa unor obiecte importante din bagaj sau a bagajului cu totul, probleme medicale sau o accidentare în urma căreia ai putea avea nevoie de îngrijiri/de medicamente. .

Fii atent la cheltuielile secundare: mobilitatea în zonă și atracțiile

Următorul plafon al cheltuielilor va fi cel al transportului pe plan local (între locul de cazare și punctele de interes în care vrei să ajungi) și al atracțiilor din zonă. În research-ul pe care ți-l faci atunci când îți organizezi excursia, compară diversele mijloace de transport disponibile și încearcă să alegi ceea ce este mai avantajos pentru tine, în funcție de nevoile tale. Nu-ți face abonamente inutile pe toate căile de transport dacă obiceiul tău este să stai pe plajă sau întins pe șezlong în fața piscinei. Nu îți închiria o mașină dacă nu te interesează să ajungi în mai multe locuri aflate la distanțe mari de tine, multe dintre destinațiile din străinătate având majoritatea atracțiilor chiar în orașele de cazare. Trebuie, în orice caz, să păstrezi în minte că dacă ai un buget fix și te vei grăbi să îți cheltui banii pe suveniruri, haine și alte obiecte, nerespectând ordinea pe care o prezentăm aici s-ar putea să rămâi fără resurse pentru a plăti intrările în locurile pe care vrei să le vizitezi (muzee, clădiri, expoziții, curiozități etc.) sau pentru facilitățile de pe plaje ori piscine.

Pleacă de acasă cu resursele bine distribuite și fă-ți un sumar al cheltuielilor

Specialiștii sfătuiesc ca, dacă mergi într-o țară străină, să pleci la tine cu moneda țării vizitate schimbată de acasă, după ce ai căutat în prealabil ofertele cele mai bune ale băncilor și ale caselor valutare la care ai acces, pentru a nu fi forțat să le cumperi de acolo la prețuri dezavantajoase, sau, mai rău, să plătești mai multe rânduri de comisioane pentru schimburile făcute automat atunci când plătești un preț în valută străină cu bani diferiți (cei pe care îi ai pe card). Dacă totuși nu ai schimbat suficienți bani, este recomandat să schimbi banii numai la ATM-urile băncilor și să extragi bani doar în valuta țării în care te afli (în momentul vacanței). Este foarte important, de asemenea, ca în primele două zile ale vacanței să îți faci un sumar al cheltuielilor, pentru a-ți da seama dacă nu ai fost suficient de moderat și a face ajustări pentru următoarele zile. În felul acesta vei putea să îți organizezi mai bine banii.

Sursa: WallStreet.ro

#gestionare #sfaturi #calatorii #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.