Tinerii din municipiul Chișinău se confruntă cu oportunități reduse de încadrare pe piața muncii. Principalele probleme

Tinerii din municipiul Chișinău se plâng de posibilitățile reduse de angajare în câmpul muncii. În urma unui sondaj realizat cu 3041 de tineri s-a stabilit că, salariul insuficient, nepotismul și cumătrismul, nedorința angajatorului de a angaja tineri fără experiență de muncă, sunt principalele trei problemele cu care se confruntă tinerii atunci când sunt în proces de încadrare pe piața muncii. Sondajul de opinie a fost realizat de Consiliul Municipal al Tinerilor din Chișinău (CMTC), rezultatele fiind prezentate la Forumul Municipal de Tineret din 17 septembrie curent.

În urma sondajului de opinie publică a fost realizat și un TOP al problemelor cu care se confruntă tinerii atunci când vor să se angajeze:

73% – posibilități limitate de afirmare în Moldova;
63% – lipsa de posibilități de asigurare financiară a necesităților familiei/viitoarei familii;
59 % – dificultatea de a obține un loc de muncă;
52% – posibilități limitate de a iniția o afacere;
41 % – discriminarea tinerilor pe piața muncii.

Pentru a îmbunătăți situația tinerilor pe piața muncii, participanții la sondaj au venit și cu unele soluții: oferirea de stimulente agenților economici/angajatorilor care angajează tineri; acordarea facilităților pentru inițierea afacerilor de către tineri; dezvoltarea unor parteneriate stabilite între instituțiile de învățământ și angajatori pentru a identifica necesitățile reale ale pieței muncii și a pregăti corespunzător viitorii specialiști.

Din cauza problemelor menționate mai sus și din lipsa unor oportunități atractive, peste 70 la sută dintre participanții la sondaj au spus că unica soluție pe care o văd este migrația și că își doresc să emigreze în timpul apropiat. Potrivit lor, principalele cauze ale migrației tinerilor sunt nivelul înalt de corupție, salariile mici, infrastructura subdezvoltată, oportunități reduse de creștere în carieră, lipsa de oportunități economice în localitățile rurale, dorința de a obține studii de calitate în străinătate, se arată într-un comunicat al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM).

La sondaj au participat 3041 de tineri, cu vârsta de 14-35 ani din mun. Chișinău, inclusiv din suburbii. Scopul sondajului a fost de a prezenta autorităților municipale necesitățile tinerilor și a identifica soluții privind depășirea acestora.

Forumul Municipal de Tineret a fost realizată de CMTC, în baza programului de asistență pentru consolidarea și dezvoltarea Consiliilor raionale/municipale ale tinerilor, implementat de Rețeaua Națională a Consiliilor Locale ale Tinerilor din Moldova, cu suportul financiar al Ministerului Educației și Cercetării, iar în calitate de partener a fost Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova.

Pe lângă activitățile planificate în cadrul Forumului, tinerii au avut posibilitatea să discute cu membri ai Comisiei de Tineret a CNSM despre participarea tinerilor în procesul decizional, încadrarea tinerilor în câmpul muncii, ghidarea în carieră, migrația forței de muncă, rolul sindicatelor în domeniul protecției social-economice a tinerilor specialiști.

#angare #oportunitati #campul muncii #tineri #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.