Cu Bani și cu Stil: Smokingul negru

Dacă o femeie care a primit o invitație la o seară în format „black tie”, atunci ea ar trebui să caute în garderobă sau vitrinele magazinelor rochii lungi, elegante, cu o alură aristocratică.

Un bărbat care va patricipa la acelați eveniment va trebui să adune un set întreg: un papion (sau „cravată neagră”), o cămașă albă cu guler ridicat, o centură largă, pantaloni cu dungi și, desigur, un smoking – o jachetă neagră cu rever de mătase.

Este greu de imaginat, dar cândva, acest atribut fundamental al celui mai formal cod vestimentar a fost un simbol al eliberării și democrației.

Numele piesei vestimentare provine de la sintagma jachetă de fumat – „jachetă pentru fumat”, pe care în secolul al XIX-lea domnii englezi o purtau în camerele de fumat, peste un frac, pentru a nu lăsa cenușa să cadă pe rever.

Ca parte a codului de îmbrăcăminte de seară, smokingul a fost realizat de americanul (și, interesant, magnatul tutunului) Griswold Lorrillard: pe 10 octombrie 1886, a îmbrăcat o geacă la un club de elită din New York.

Și după puțin timp, alți americani i-au urmat exemplul – într-un smoking au găsit o alternativă la un frac formal și incomod.

La scurt timp, britanicii înșiși au început să-l poarte seara.

Și în a doua jumătate a secolului al XX-lea, designerii francezi au oferit un smoking și clienților lor: trecerea unui smoking clasic negru din garderoba unui bărbat în cea a femeiei a devenit unul dintre cele mai strălucite simboluri ale emancipării.

#smoking #stil #îmbrăcăminte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.