Cu Bani și cu Stil: Smokingul negru

15 Mart. 2021, 16:40
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
15 Mart. 2021, 16:40 // Au Bani //  MD Bani

Dacă o femeie care a primit o invitație la o seară în format „black tie”, atunci ea ar trebui să caute în garderobă sau vitrinele magazinelor rochii lungi, elegante, cu o alură aristocratică.

Un bărbat care va patricipa la acelați eveniment va trebui să adune un set întreg: un papion (sau „cravată neagră”), o cămașă albă cu guler ridicat, o centură largă, pantaloni cu dungi și, desigur, un smoking – o jachetă neagră cu rever de mătase.

Este greu de imaginat, dar cândva, acest atribut fundamental al celui mai formal cod vestimentar a fost un simbol al eliberării și democrației.

Numele piesei vestimentare provine de la sintagma jachetă de fumat – „jachetă pentru fumat”, pe care în secolul al XIX-lea domnii englezi o purtau în camerele de fumat, peste un frac, pentru a nu lăsa cenușa să cadă pe rever.

Ca parte a codului de îmbrăcăminte de seară, smokingul a fost realizat de americanul (și, interesant, magnatul tutunului) Griswold Lorrillard: pe 10 octombrie 1886, a îmbrăcat o geacă la un club de elită din New York.

Și după puțin timp, alți americani i-au urmat exemplul – într-un smoking au găsit o alternativă la un frac formal și incomod.

La scurt timp, britanicii înșiși au început să-l poarte seara.

Și în a doua jumătate a secolului al XX-lea, designerii francezi au oferit un smoking și clienților lor: trecerea unui smoking clasic negru din garderoba unui bărbat în cea a femeiei a devenit unul dintre cele mai strălucite simboluri ale emancipării.

10 Apr. 2026, 16:51
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
10 Apr. 2026, 16:51 // Actual //  Ursu Victor

Numărul copiilor înscriși în instituțiile de educație timpurie din Republica Moldova a scăzut în anul 2025, în timp ce rețeaua de grădinițe rămâne preponderent publică, arată datele Biroului Național de Statistică.

Potrivit BNS, în 2025 au activat 1465 de instituții de educație timpurie, cu patru mai puține decât în anul precedent. Dintre acestea, peste 98% sunt instituții publice, iar majoritatea funcționează în mediul rural.

Numărul copiilor înscriși a ajuns la 122,9 mii, în scădere cu 4,3 mii de copii (–3,4%) față de 2024. Reducerea este mai accentuată în mediul rural, unde numărul copiilor a scăzut cu aproape 5%.

Datele mai arată că, în medie, la 100 de locuri revin 70 de copii, ceea ce indică o scădere a presiunii asupra sistemului față de anul precedent. Totuși, discrepanțele teritoriale rămân semnificative: în municipiul Chișinău sunt 97 de copii la 100 de locuri, în timp ce în raionul Leova doar 36 de copii.

În ceea ce privește distribuția pe vârste, cei mai mulți copii au 5 și 6 ani, iar peste 87% sunt înscriși în învățământul preșcolar. Majoritatea copiilor (85,5%) studiază în limba română.

Sistemul este susținut de circa 30,9 mii de angajați, dintre care 12,5 mii sunt cadre didactice și de conducere, majoritatea femei. Totodată, ponderea educatorilor cu studii superioare a crescut la 68,8%.

În același timp, infrastructura rămâne limitată: doar 20,8% dintre instituții dispun de săli sportive, iar circa 62,4% au săli muzicale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!