Moldova zguduită din temelii! Scenariul apocaliptic. Finanțele s-ar putea împrumuta scump pentru buzunarul moldovenilor

Împrumuturile contractate de Ministerul Finanțelor i-ar putea costa scump pe moldoveni, potrivit riscurilor întrevăzute de Ministerul Finanțelor în gestionarea datoriei de stat.

În acest context, au fost elaborate patru scenarii de șoc, care au la bază modificările condițiilor de piață. Raționamentul ce s-a aflat la baza selectării acestor eventuale șocuri a fost evoluția cursurilor de schimb și a ratelor de dobândă pe parcursul ultimilor ani, inclusiv primele zece luni ale anului 2021, precum și incertitudinile legate de evoluția piețelor financiare. Aceste șocuri vor fi aplicate suplimentar la scenariul de bază privind evoluția acestor indicatori”, se arată în informația Ministerului Finanțelor.

Riscuri:

1) deprecierea monedei naționale în anul 2022 cu 10,0% față de valutele în care este denominată datoria de stat externă

2) majorarea anuală a ratelor de dobândă comparativ cu scenariul de bază: a) pe piața externă pentru anii 2022-2024 cu 2,0 p.p.

3) pe piața internă pentru anul 2022, respectiv bonuri de trezorerie cu 7,0 p.p. și obligațiuni de stat cu 5,0 p.p.; pentru anii 2023-2024 cu câte 2,0 p.p. pentru fiecare tip de VMS

Din punct de vederea al creditorilor, cei mai importanți pentru perioada 2022-2024 vor fi: Grupul Băncii Mondiale – 27,5%, Fondul Monetar Internațional – 21,9%, Banca Europeană de Investiții – 17,9%, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare – 16,2% și Uniunea Europeană – 9,6%.

Portofoliul datoriei de stat se încadrează, pe termen mediu, în limite rezonabile în ceea ce privește riscurile asociate, însă, conform analizei efectuate, constatăm o expunere mai mare a portofoliului de datorie față de riscul valutar, comparativ cu riscul ratei dobânzii și riscul de refinanțare, care ar putea crea presiuni adiționale asupra portofoliului datoriei de stat în cazul unei eventuale deprecieri a monedei naționale. Astfel, pe parcursul perioadei de referință, cu ajutorul MTDS se urmăresc fluctuațiile ratelor de dobândă, a cursurilor de schimb sau modificările inflației pentru a putea reacționa prompt și adecvat la potențialele modificări în tendințele pieței.

#risc #datorie #finanțe

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina