Moldova zguduită din temelii! Scenariul apocaliptic. Finanțele s-ar putea împrumuta scump pentru buzunarul moldovenilor

Împrumuturile contractate de Ministerul Finanțelor i-ar putea costa scump pe moldoveni, potrivit riscurilor întrevăzute de Ministerul Finanțelor în gestionarea datoriei de stat.

În acest context, au fost elaborate patru scenarii de șoc, care au la bază modificările condițiilor de piață. Raționamentul ce s-a aflat la baza selectării acestor eventuale șocuri a fost evoluția cursurilor de schimb și a ratelor de dobândă pe parcursul ultimilor ani, inclusiv primele zece luni ale anului 2021, precum și incertitudinile legate de evoluția piețelor financiare. Aceste șocuri vor fi aplicate suplimentar la scenariul de bază privind evoluția acestor indicatori”, se arată în informația Ministerului Finanțelor.

Riscuri:

1) deprecierea monedei naționale în anul 2022 cu 10,0% față de valutele în care este denominată datoria de stat externă

2) majorarea anuală a ratelor de dobândă comparativ cu scenariul de bază: a) pe piața externă pentru anii 2022-2024 cu 2,0 p.p.

3) pe piața internă pentru anul 2022, respectiv bonuri de trezorerie cu 7,0 p.p. și obligațiuni de stat cu 5,0 p.p.; pentru anii 2023-2024 cu câte 2,0 p.p. pentru fiecare tip de VMS

Din punct de vederea al creditorilor, cei mai importanți pentru perioada 2022-2024 vor fi: Grupul Băncii Mondiale – 27,5%, Fondul Monetar Internațional – 21,9%, Banca Europeană de Investiții – 17,9%, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare – 16,2% și Uniunea Europeană – 9,6%.

Portofoliul datoriei de stat se încadrează, pe termen mediu, în limite rezonabile în ceea ce privește riscurile asociate, însă, conform analizei efectuate, constatăm o expunere mai mare a portofoliului de datorie față de riscul valutar, comparativ cu riscul ratei dobânzii și riscul de refinanțare, care ar putea crea presiuni adiționale asupra portofoliului datoriei de stat în cazul unei eventuale deprecieri a monedei naționale. Astfel, pe parcursul perioadei de referință, cu ajutorul MTDS se urmăresc fluctuațiile ratelor de dobândă, a cursurilor de schimb sau modificările inflației pentru a putea reacționa prompt și adecvat la potențialele modificări în tendințele pieței.

#risc #datorie #finanțe

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Omul de afaceri Vasile Tofan, considerat un apropiat al partidului de guvernământ PAS, susține că Republica Moldova ar trebui să renunțe complet la raioane, pe care le consideră „inutile și anacronice”, în contextul în care tot mai multe competențe sunt transferate la nivel central.

Într-o analiză publică, Tofan afirmă că există „un consens aproape universal” privind depășirea modelului actual, mai ales după ce domenii-cheie precum asistența socială și medicina au fost centralizate, iar educația urmează același traseu. În aceste condiții, el se întreabă de ce autoritățile discută reducerea numărului de raioane de la 32 la circa 10, și nu eliminarea completă a acestui nivel administrativ.

Potrivit lui, Moldova este o excepție printre statele mici europene, unde structura administrativă include, de regulă, doar două niveluri central și local. El invocă exemple precum Lituania, Letonia, Estonia sau Irlanda, dar și state candidate la UE precum Albania și Muntenegru, care nu au un nivel regional ales.

Singurul argument real pentru menținerea raioanelor ar fi coordonarea proiectelor de infrastructură și accesarea fondurilor europene, însă Tofan susține că aceste funcții pot fi preluate de agenții regionale coordonate central, după modelul statelor baltice. În acest context, el compară rata de absorbție a fondurilor europene: Letonia ar avea circa 85% pentru perioada 2021–2027, în timp ce România ar fi la aproximativ 16%.

Tofan avertizează și asupra presiunii bugetare tot mai mari, menționând că 31% dintre angajații din Moldova sunt bugetari un nivel peste cel al unor state mult mai dezvoltate. În același timp, raportul dintre angajați și pensionari a ajuns la 1,1 la 1, „cea mai mică rată din Europa”, ceea ce ar împinge țara spre un posibil colaps bugetar.

În opinia sa, existența unui nivel administrativ intermediar ales generează birocrație, tensiuni politice și decizii lente, un „lux” pe care Moldova nu și-l mai permite în actualul context demografic și economic.

Ca alternativă, omul de afaceri propune municipalizarea în jurul centrelor raionale existente, prin comasarea satelor și transformarea acestora în poli regionali de dezvoltare. Modelul propus ar presupune un guvern central mai suplu și aproximativ 40 de municipalități puternice, inspirat din „formula baltică”.

În același timp, Tofan critică actuala abordare a autorităților, pe care o consideră prea timidă și concentrată pe aspecte „semantice”, precum denumirea noilor regiuni, în locul unor reforme structurale profunde.