De la orfan la oligarh rus cu averea înghețată. Istoria tumultoasă a miliardarului Roman Abramovici

29 Mart. 2022, 09:51
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
29 Mart. 2022, 09:51 // Au Bani //  MD Bani

Roman Abramovici a rămas orfan la vârsta de 3 ani, dar a ajuns unul dintre cei mai bogați oameni din lume. Legăturile sale cu regimul lui Vladimir Putin i-au afectat însă afacerile și reputația, fiind pus pe lista oligarhilor sancționați de Occident după invazia rusă din Ucraina din 24 februarie 2022.

„Sunt sigur că oamenii se vor concentra asupra mea timp de trei sau patru zile, după care va trece. Vor uita cine sunt și îmi place asta”, declara miliardarul rus atunci când a cumpărat clubul englez de fotbal Chelsea, în 2003.

Se pare că miliardarul nu s-a așteptat la un scenariu în care este „împânzit” de sancțiuni, iar personalitatea lui se află în vizorul întregii lumi. Așadar, există puține șanse de anonimat sau chiar deloc. Marea Britanie a înghețat activele miliardarului deținute în Regatul Unit – inclusiv imobilele, operele de artă și Chelsea FC și i s-a impus o interdicție de călătorie.

Într-o întorsătură bizară a lucrurilor, presa occidentală a scris în ultimele zile că oligarhul rus – vizat de sancțiuni – ar fi implicat într-o mediere între ruși și ucraineni, iar președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, le-ar fi cerut liderilor occidentali să-l scoată pe Abramovici de pe lista sancțiunilor.

Copilăria și primele încercări de a face business

Roman Arkadievici Abramovici s-a născut în Saratov, în sud-vestul Rusiei, la câteva sute de kilometri de granița cu Ucraina, în 1966. Mama sa, Irina, profesoară de muzică, a murit în urma unei septicemii când el avea 1 an, iar tatăl său a murit doi ani mai târziu într-un accident provocat de o macara din construcții. Băiatul este luat și crescut de rude, petrecându-și copilăria în Komi, în nord-vestul Rusiei, unde banii erau puțini și temperaturile scăzute iarna, relatează BBC.

„Ca să spun adevărul, nu pot spune că am avut o copilărie rea”, a declarat Abramovici la un moment dat, într-un rar interviu acordat presei occidentale. „În copilărie, nu poți compara lucrurile: unul mănâncă morcovi, altul bomboane, ambele au un gust bun. În copilărie nu poți face diferența”, a spus oligarhul.

A renunțat la școală la 16 ani, a lucrat ca mecanic și a servit în Armata Roșie, după care a vândut jucării din plastic la Moscova. A trecut apoi la parfumuri și deodorante, făcând bani pe măsură ce deschiderea liderului sovietic Mihail Gorbaciov a oferit mai multe posibilități pentru afaceri pe cont propriu.

Oportunități în „Estul sălbatic”

Destrămarea Uniunii Sovietice și, odată cu ea, slăbirea controlul statului asupra resurselor minerale, a oferit multe oportunități, iar Abramovici, care era un tânăr trecut de 20 de ani, a avut din nou noroc.

În 1995, a preluat compania petrolieră Sibneft de la guvernul rus în cadrul unei licitații trucate. A dat pe Sibneft aproape 250 de milioane de dolari, pentru ca peste 10 ani, în 2005, să o vândă înapoi guvernului rus pentru 13 miliarde de dolari.

Avocații săi susțin că nu există dovezi pentru a susține că magnatul a făcut avere în mod incorect. Cu toate acestea, în 2012, el însuși a recunoscut în fața unui tribunal britanic că a dat mită pentru a bate palma în afacerea Sibneft.

Abramovici a fost implicat în „războiul aluminiului” din anii 1990, când oligarhii – numele sub care sunt cunoscuți cei care au acumulat averi uriașe și putere politică după prăbușirea Uniunii Sovietice – s-au luptat pentru controlul acestei vaste industrii.

„La fiecare trei zile, cineva era ucis”, declara Abramovici în 2011, argumentând că această amenințare continuă la adresa siguranței sale l-ar fi făcut să se dea la o parte.

Dar Abramovici a dat dovadă de duritate, reușind să facă sute de milioane de dolari în plin acest haos, notează BBC.

Abramovici intră în politică

Roman Abramovici devine un aliat al președintelui Boris Elțîn și un actor pe scena politică post-sovietică, având la un moment dat chiar un apartament la Kremlin.

Când Elțîn a demisionat în 1999, Abramovici s-a numărat printre cei care l-au susținut pe premierul de atunci Vladimir Putin, fost spion KGB, ca succesor al lui Elțîn la Kremlin.

Ca să-și întărească autoritatea, Vladimir Putin a căutat să-și impună dominația asupra oligarhilor. Unii au ajuns la închisoare, alții au fost exilați, dacă nu reușeau să-și arate loialitatea.

Roman Abramovici a evitat să aibă o astfel de soartă. În 2000, el a fost ales guvernator al regiunii Ciukotka, situată în extremitatea nord-estică a Rusiei. Era o regiune defavorizată, iar Abramovici a devenit popular după ce și-a investit banii personali în servicii sociale.

A demisionat apoi în anul 2008.

În tot acest timp, și-a urmărit propriile interese de afaceri, investind în averea personală – și-a cumpărat tablouri, case, mașini.

O mișcare neobișnuită. Patron la Chelsea

Într-o mișcare neobișnuită pentru un om descris în general ca fiind liniștit, chiar timid, în 2003, Roman Abramovici a dat lovitura în lumea fotbalului atunci când a cumpărat Chelsea, cel mai mare club din vestul Londrei, într-o tranzacție în valoare de 140 de milioane de lire sterline.

„Întreaga mea filosofie de viață este de a avea echipe profesioniste”, declara el pentru Financial Times. „În Ciukotka am echipe profesioniste pe teren și voi face acest lucru și aici”, anunța oligarhul rus.

Sub bagheta lui Jose Mourinho și a altora, banii lui Abramovici au ajutat-o pe Chelsea să obțină cinci titluri în Premier League, două trofee Champions League și cinci cupe ale Angliei. Anii Abramovici au adus un succes fără precedent pentru FC Chelsea.

Averea lui Abramovici

În ultimii ani, banii oligarhilor ruși au inundat Londra.

Se crede că, portofoliul imobiliar al lui Abramovici include o vilă cu 15 dormitoare în Kensington Palace Gardens, în vestul Londrei, care ar valora peste 150 de milioane de lire sterline, un apartament în Chelsea, o fermă în Colorado și o casă de vacanță pe Riviera franceză.

Iahturile sale – Solaris și Eclipse – sunt printre cele mai mari din lume. Abramovici, care a divorțat de trei ori, deține, de asemenea, și un avion personal.

Întrebat de The Guardian în 2006 ce pot face banii, Abramovici a răspuns: „Nu-ți pot cumpăra fericirea. Să-ți dea o anumită independență, pot, da”.

Cu siguranță, oligarhul are o mulțime de bani. Bloomberg îi estima averea la 13,7 miliarde de dolari, ceea ce l-ar plasa pe locul 128 în topul celor mai bogate persoane din lume. Forbes a calculat că averea sa ar fi de 12,3 miliarde de dolari, plasându-l pe locul 142.

Cât de independent este Abramovici față de Putin?

Anul trecut, Roman Abramovici a dat în judecată editura HarperCollins pentru calomnie în legătură cu o carte, Putin’s People (Oamenii lui Putin) de Catherine Belton, care susținea că președintele rus i-ar fi ordonat să cumpere clubul Chelsea. În cele din urmă, cele două părți au ajuns la o înțelegere amiabilă, editorul fiind de acord să facă unele clarificări.

Se pare că asocierea cu Putin îi creează o mulțime de probleme. Când a fost anunțată înghețarea activelor din Marea Britanie ale lui Abramovici și ale altor șase oligarhi, ministrul britanic de externe Liz Truss a declarat: „Cu legăturile lor strânse cu Putin, ei sunt complici la agresiunea acestuia. Au mâinile mânjite de sângele poporului ucrainean”.

Roman Abramovici a anunțat vânzarea clubului Chelsea cu opt zile înainte de impunerea sancțiunilor. Unii fani au continuat să-i scandeze numele, dar mulți politicieni cer ca bunurile sale să fie confiscate, nu doar înghețate.

„Sper că voi putea vizita Stamford Bridge pentru ultima oară pentru a-mi lua rămas bun personal de la voi toți”, le-a spus Abramovici suporterilor lui Chelsea. Dar o întoarcere la Londra este puțin probabilă, cel puțin pentru o perioadă.

Într-o întorsătură bizară, a reieșit acum că domnul Abramovici a suferit simptome de otrăvire suspectată – împreună cu negociatori ucraineni de rang înalt – la discuțiile de pace de la granița dintre Ucraina și Belarus la începutul lunii martie.

03 Sept. 2026, 16:53
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Sept. 2026, 16:53 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Crima de la Măgdăcești readuce în prim-plan sistemul de monitorizare electronică al statului. Bărbatul care și-a împușcat mortal soția, deși avea interdicție să se apropie de ea, purta o brățară electronică ce nu mai transmitea semnal înainte de atac, iar ulterior dispozitivul a dispărut. În acest context, BANI.MD a constatat că Inspectoratul Național de Probațiune continuă să cumpere echipamente de monitorizare de la aceeași companie care a câștigat contractele și în anii precedenți și care a fost vizată de suspiciuni privind modul de desfășurare a achizițiilor.

FCP „Infoexpres” SRL, controlată de Ivan Țîpișev compania care a câștigat în perioada 2019–2021 mai multe achiziții pentru echipamentele de monitorizare electronică utilizate de Inspectoratul Național de Probațiune, a obținut și în 2026 un nou contract pentru furnizarea unor asemenea dispozitive în sumă de 1,6 milioane de lei. Ultimele date relevă o cifră de afaceri peste 2 milioane de lei și un profit de 13 mii de lei.

Potrivit informațiilor publicate pe e-licitație.md, pe 10 iulie 2026 Inspectoratul Național de Probațiune a atribuit din nou un contract companiei Infoexpres. Firma a fost singurul ofertant și urma să livreze 200 de dispozitive de monitorizare electronică, valoarea achiziției fiind de aproximativ 1,61 milioane de lei fără TVA.

Astfel, statul a continuat să lucreze cu același furnizor care a câștigat și procedurile organizate în perioada 2019–2021.

Achizițiile respective au ajuns în 2023 în atenția Asociației pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER). Organizația susținea că, în cinci proceduri analizate, contractele au fost atribuite aceluiași operator economic, iar condițiile tehnice ar fi limitat participarea altor companii.

AGER a mai semnalat că unele dintre cerințele de calitate elaborate anterior cu sprijinul experților Consiliului Europei nu s-ar mai fi regăsit în documentația finală a achizițiilor. Organizația ridica inclusiv întrebări privind certificarea și conformitatea echipamentelor furnizate.

În urma acestor acuzații, Ministerul Justiției anunța că va sesiza organele de drept și că va solicita evaluarea sistemului de monitorizare electronică de către experți internaționali.

Cu toate acestea, Infoexpres a continuat să obțină contracte de la Inspectoratul Național de Probațiune. Potrivit informațiilor făcute publice, din 2019 compania ar fi primit șase contracte pentru sisteme și echipamente de monitorizare electronică, în valoare totală de aproximativ 6,2 milioane de lei. În ultimii ani, firma a primit și contracte pentru reparația și întreținerea dispozitivelor.

Documentațiile privind mentenanța indicau intervenții inclusiv asupra bateriilor, plăcilor electronice, modulelor GPS, GSM și componentelor de comunicație, elemente esențiale pentru transmiterea poziției persoanelor monitorizate.

În contextul crimei de la Măgdăcești, una dintre întrebările esențiale este acum ce model de dispozitiv purta agresorul, din ce lot provenea și dacă acesta fusese furnizat sau reparat anterior de Infoexpres.

Deocamdată, autoritățile nu au confirmat public că brățara concretă utilizată în cazul de la Măgdăcești provenea de la Infoexpres. Cert este însă că sistemul de monitorizare electronică al statului a fost alimentat în mod repetat cu echipamente furnizate de aceeași companie, inclusiv printr-un nou contract atribuit în vara anului 2026.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!