De la orfan la oligarh rus cu averea înghețată. Istoria tumultoasă a miliardarului Roman Abramovici

29 Mart. 2022, 09:51
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
29 Mart. 2022, 09:51 // Au Bani //  MD Bani

Roman Abramovici a rămas orfan la vârsta de 3 ani, dar a ajuns unul dintre cei mai bogați oameni din lume. Legăturile sale cu regimul lui Vladimir Putin i-au afectat însă afacerile și reputația, fiind pus pe lista oligarhilor sancționați de Occident după invazia rusă din Ucraina din 24 februarie 2022.

„Sunt sigur că oamenii se vor concentra asupra mea timp de trei sau patru zile, după care va trece. Vor uita cine sunt și îmi place asta”, declara miliardarul rus atunci când a cumpărat clubul englez de fotbal Chelsea, în 2003.

Se pare că miliardarul nu s-a așteptat la un scenariu în care este „împânzit” de sancțiuni, iar personalitatea lui se află în vizorul întregii lumi. Așadar, există puține șanse de anonimat sau chiar deloc. Marea Britanie a înghețat activele miliardarului deținute în Regatul Unit – inclusiv imobilele, operele de artă și Chelsea FC și i s-a impus o interdicție de călătorie.

Într-o întorsătură bizară a lucrurilor, presa occidentală a scris în ultimele zile că oligarhul rus – vizat de sancțiuni – ar fi implicat într-o mediere între ruși și ucraineni, iar președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, le-ar fi cerut liderilor occidentali să-l scoată pe Abramovici de pe lista sancțiunilor.

Copilăria și primele încercări de a face business

Roman Arkadievici Abramovici s-a născut în Saratov, în sud-vestul Rusiei, la câteva sute de kilometri de granița cu Ucraina, în 1966. Mama sa, Irina, profesoară de muzică, a murit în urma unei septicemii când el avea 1 an, iar tatăl său a murit doi ani mai târziu într-un accident provocat de o macara din construcții. Băiatul este luat și crescut de rude, petrecându-și copilăria în Komi, în nord-vestul Rusiei, unde banii erau puțini și temperaturile scăzute iarna, relatează BBC.

„Ca să spun adevărul, nu pot spune că am avut o copilărie rea”, a declarat Abramovici la un moment dat, într-un rar interviu acordat presei occidentale. „În copilărie, nu poți compara lucrurile: unul mănâncă morcovi, altul bomboane, ambele au un gust bun. În copilărie nu poți face diferența”, a spus oligarhul.

A renunțat la școală la 16 ani, a lucrat ca mecanic și a servit în Armata Roșie, după care a vândut jucării din plastic la Moscova. A trecut apoi la parfumuri și deodorante, făcând bani pe măsură ce deschiderea liderului sovietic Mihail Gorbaciov a oferit mai multe posibilități pentru afaceri pe cont propriu.

Oportunități în „Estul sălbatic”

Destrămarea Uniunii Sovietice și, odată cu ea, slăbirea controlul statului asupra resurselor minerale, a oferit multe oportunități, iar Abramovici, care era un tânăr trecut de 20 de ani, a avut din nou noroc.

În 1995, a preluat compania petrolieră Sibneft de la guvernul rus în cadrul unei licitații trucate. A dat pe Sibneft aproape 250 de milioane de dolari, pentru ca peste 10 ani, în 2005, să o vândă înapoi guvernului rus pentru 13 miliarde de dolari.

Avocații săi susțin că nu există dovezi pentru a susține că magnatul a făcut avere în mod incorect. Cu toate acestea, în 2012, el însuși a recunoscut în fața unui tribunal britanic că a dat mită pentru a bate palma în afacerea Sibneft.

Abramovici a fost implicat în „războiul aluminiului” din anii 1990, când oligarhii – numele sub care sunt cunoscuți cei care au acumulat averi uriașe și putere politică după prăbușirea Uniunii Sovietice – s-au luptat pentru controlul acestei vaste industrii.

„La fiecare trei zile, cineva era ucis”, declara Abramovici în 2011, argumentând că această amenințare continuă la adresa siguranței sale l-ar fi făcut să se dea la o parte.

Dar Abramovici a dat dovadă de duritate, reușind să facă sute de milioane de dolari în plin acest haos, notează BBC.

Abramovici intră în politică

Roman Abramovici devine un aliat al președintelui Boris Elțîn și un actor pe scena politică post-sovietică, având la un moment dat chiar un apartament la Kremlin.

Când Elțîn a demisionat în 1999, Abramovici s-a numărat printre cei care l-au susținut pe premierul de atunci Vladimir Putin, fost spion KGB, ca succesor al lui Elțîn la Kremlin.

Ca să-și întărească autoritatea, Vladimir Putin a căutat să-și impună dominația asupra oligarhilor. Unii au ajuns la închisoare, alții au fost exilați, dacă nu reușeau să-și arate loialitatea.

Roman Abramovici a evitat să aibă o astfel de soartă. În 2000, el a fost ales guvernator al regiunii Ciukotka, situată în extremitatea nord-estică a Rusiei. Era o regiune defavorizată, iar Abramovici a devenit popular după ce și-a investit banii personali în servicii sociale.

A demisionat apoi în anul 2008.

În tot acest timp, și-a urmărit propriile interese de afaceri, investind în averea personală – și-a cumpărat tablouri, case, mașini.

O mișcare neobișnuită. Patron la Chelsea

Într-o mișcare neobișnuită pentru un om descris în general ca fiind liniștit, chiar timid, în 2003, Roman Abramovici a dat lovitura în lumea fotbalului atunci când a cumpărat Chelsea, cel mai mare club din vestul Londrei, într-o tranzacție în valoare de 140 de milioane de lire sterline.

„Întreaga mea filosofie de viață este de a avea echipe profesioniste”, declara el pentru Financial Times. „În Ciukotka am echipe profesioniste pe teren și voi face acest lucru și aici”, anunța oligarhul rus.

Sub bagheta lui Jose Mourinho și a altora, banii lui Abramovici au ajutat-o pe Chelsea să obțină cinci titluri în Premier League, două trofee Champions League și cinci cupe ale Angliei. Anii Abramovici au adus un succes fără precedent pentru FC Chelsea.

Averea lui Abramovici

În ultimii ani, banii oligarhilor ruși au inundat Londra.

Se crede că, portofoliul imobiliar al lui Abramovici include o vilă cu 15 dormitoare în Kensington Palace Gardens, în vestul Londrei, care ar valora peste 150 de milioane de lire sterline, un apartament în Chelsea, o fermă în Colorado și o casă de vacanță pe Riviera franceză.

Iahturile sale – Solaris și Eclipse – sunt printre cele mai mari din lume. Abramovici, care a divorțat de trei ori, deține, de asemenea, și un avion personal.

Întrebat de The Guardian în 2006 ce pot face banii, Abramovici a răspuns: „Nu-ți pot cumpăra fericirea. Să-ți dea o anumită independență, pot, da”.

Cu siguranță, oligarhul are o mulțime de bani. Bloomberg îi estima averea la 13,7 miliarde de dolari, ceea ce l-ar plasa pe locul 128 în topul celor mai bogate persoane din lume. Forbes a calculat că averea sa ar fi de 12,3 miliarde de dolari, plasându-l pe locul 142.

Cât de independent este Abramovici față de Putin?

Anul trecut, Roman Abramovici a dat în judecată editura HarperCollins pentru calomnie în legătură cu o carte, Putin’s People (Oamenii lui Putin) de Catherine Belton, care susținea că președintele rus i-ar fi ordonat să cumpere clubul Chelsea. În cele din urmă, cele două părți au ajuns la o înțelegere amiabilă, editorul fiind de acord să facă unele clarificări.

Se pare că asocierea cu Putin îi creează o mulțime de probleme. Când a fost anunțată înghețarea activelor din Marea Britanie ale lui Abramovici și ale altor șase oligarhi, ministrul britanic de externe Liz Truss a declarat: „Cu legăturile lor strânse cu Putin, ei sunt complici la agresiunea acestuia. Au mâinile mânjite de sângele poporului ucrainean”.

Roman Abramovici a anunțat vânzarea clubului Chelsea cu opt zile înainte de impunerea sancțiunilor. Unii fani au continuat să-i scandeze numele, dar mulți politicieni cer ca bunurile sale să fie confiscate, nu doar înghețate.

„Sper că voi putea vizita Stamford Bridge pentru ultima oară pentru a-mi lua rămas bun personal de la voi toți”, le-a spus Abramovici suporterilor lui Chelsea. Dar o întoarcere la Londra este puțin probabilă, cel puțin pentru o perioadă.

Într-o întorsătură bizară, a reieșit acum că domnul Abramovici a suferit simptome de otrăvire suspectată – împreună cu negociatori ucraineni de rang înalt – la discuțiile de pace de la granița dintre Ucraina și Belarus la începutul lunii martie.

Realitatea Live

06 Mai 2024, 09:19
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
06 Mai 2024, 09:19 // Actual //  Lupu Eduard

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău