Cine este Namit Malhotra, indianul care a câștigat Oscar VFX pentru filmul Dune

La doar câteva minute după vizionarea filmului Dune este ușor de înțeles de ce a câștigat un Oscar pentru efectele sale vizuale.

Majestatea deșertului prinde viață în filmul SF al lui Denis Villeneuve, bazat pe romanul din 1965 al lui Frank Herbert. Criticii l-au numit un „spectacol colosal” cu modele și texturi „atrăgătoare, filigranate și semnificative”.

Dar ceea ce puțini știu este că Namit Malhotra, CEO-ul în vârstă de 46 de ani din spatele companiei care a creat efectele vizuale uimitoare ale lui Dune, și-a început călătoria în India – și în special în Bollywood, transmite BBC.

Planeta deșertică Arrakis – unde se desfășoară această saga a dragostei și războiului – a fost proiectată în detalii uluitoare de compania de efecte vizuale și animație DNEG din Londra. Echipa sa de graficieni și ingineri a realizat aproape 1.200 de fotografii VFX din cele 1.700 ale filmului – supervizorii VFX ai filmului au declarat pentru BBC Click că fiecare element a fost conceput pentru a „întări fotorealismul viziunii imersive a lui Villeneuve”.

„Ceea ce experimentați de fapt este o funcție a designului de producție, a muzicii, a cinematografiei și a multor alte părți care se unesc pentru a crea acea lume”, spune Malhotra la telefon din biroul său din Londra.

Este departe de garajul din Mumbai, centrul financiar al Indiei, unde și-a lansat afacerea în 1995. Acum, el conduce o firmă globală care a câștigat șapte premii Oscar.

El știa că va fi întotdeauna asociat cu lumea filmelor – bunicul său era un director de imagine Bollywood care a lucrat la unul dintre primele filme color din India în 1953, Jhansi Ki Rani. Tatăl său a produs filme majore de la Bollywood, inclusiv Shahenshah, un clasic cult din 1988, cu superstarul Amitabh Bachchan.

DNEG a contribuit la 28 de secvențe și la aproape 1.200 de fotografii VFX ale celor 1.700 de la Dune.
Imediat după ce a împlinit 18 ani, domnul Malhotra i-a spus tatălui său că vrea să devină director. Dar tatăl său, care observase cât de repede se schimba industria cinematografică, l-a încurajat să afle mai multe despre meșteșugul de a face filme, inclusiv despre ceea ce se întâmplă pe partea tehnologică.

El a spus că Malhotra „ar putea regiza filme oricând, dar tehnologia a schimbat jocul.

Așadar, Malhotra a înființat o companie, care oferă servicii de editare regizorilor. Un an mai târziu, în 1995, a fondat Prime Focus, care s-a extins pentru a face post-producție.

În 2004, au adus pentru prima dată în India o macara de control al mișcării – o macara robotizată folosită pentru efecte vizuale speciale.

„A fost un instrument complicat. Era nevoie de patru ore pentru a pregăti o filmare. Actorii și regizorii spuneau: „Ce este chestia asta?”, își amintește el.

Până atunci, indienii urmăriseră spectacole de la Hollywood, cum ar fi trilogia Stăpânul Inelelor, care folosea tehnologie precum procesul digital intermediar (DI) pentru a modifica caracteristicile culorilor și ale imaginii.

„Am fost capabili să replicăm asta”, spune el.

Dar, pe măsură ce Prime Focus a crescut, Malhotra spune că a descoperit că regizorii indieni au întârziat să se adapteze la schimbările pe care le-a oferit.

„Schimbarea este foarte grea în industria cinematografică. Se simt confortabil cu modul în care își fac filmele. A fost o luptă pentru a-i face pe toți să se prindă de noua tehnologie”, spune el.

Atunci a început să se gândească la extinderea în străinătate.

Prime Focus – care s-a listat la bursele indiene în 2006 – a intrat în curând în SUA și Marea Britanie prin achiziționarea unor companii mai mici de post-producție.

În 2010, a fost prima companie care a convertit un întreg film de la Hollywood – Ciocnirea Titanilor – din 2D în 3D.

Patru ani mai târziu, a cumpărat Double Negative din Londra, care câștigase deja un Oscar pentru efectele vizuale pentru Inception a lui Christopher Nolan.

De atunci, compania a câștigat încă șase premii Oscar pentru efectele vizuale, inclusiv pentru Tenet și Interstellar.

Malhotra este încă interesat activ de industria filmului indian și este unul dintre producătorii viitorului film cu supereroi de la Bollywood, Brahmastra.

„Cheltuielile pentru VFX sunt în creștere. Aceste filme sunt inovatoare, în sensul că nu am văzut un film de epocă care să fi folosit efecte vizuale pentru a aduce o astfel de experiență „wow””, spune el.

#Dune #efecte vizuale #CEO #Oscar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

„S-a dorit aplicarea unei lovituri dure importatorului de banane, fiind scoase în evidență doar reţelele Linela şi Fidesco. De ce?” Bloggerul moldovean Eugeniu Luchianiuc este de părerea că Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) ar fi ascuns intenționat unele detalii importante în contextul scandalului bananelor cu pesticide depistate în câteva magazine din țară. Acesta a scris pe blogul său despre câteva lucruri stranii, în opinia sa.

„În primul rând, atunci când ANSA face aşa verificări, e obligată să ia trei probe: una o trimite la propriul laborator, a doua se duce la agentul economic, fiind pusă la dispoziţia şoferului camionului, iar a treia ar trebui să rămână la punctul de trecere a frontierei. În caz de ceva, firma trebuie să poată verifica dacă ANSA chiar are dreptate când spune că a depistat nu ştiu ce. Prima stranietate – ANSA nu a dat şoferului contraproba care i se cuvenea firmei. Eu personal am văzut imagini video (pe care, dacă va fi cazul, le voi publica) cum reprezentantul ANSA preia proba sa, dar în lipsa şoferului. Culmea este că reprezentantul ANSA, contrar tuturor prevederilor în vigoare, bagă proba ce se cuvine agentului economic în cutia de unde s-a prelevat proba, pe care o ambalează la loc. De ce a făcut asta? Cred că ar trebui să explice conducerea ANSA.

A doua stranietate – în presă mult s-a scris că agentul economic a semnat o declaraţie pe proprie răspundere că nu va pune în vânzare marfa până ce nu va obţine rezultatul analizei ANSA. Din câte am înţeles, astfel de declaraţii importatorii scriu aproape în fiecare zi la general şi de cele mai multe ori nu se fac nici un fel de controale. Deci, e o rutină. Acum, agentul economic de unde putea să ştie că marfa sa e verificată de ANSA, dacă ANSA, după prelevarea probelor, nu i-a comunicat acest lucru oficial şi nici contraproba nu i-a fost oferită şoferului. De unde avea să ştie că declaraţiile de rutină, de această dată e ceva pe bune? E logic că a pus în vânzare marfa, care e uşor perisabilă şi putea să se piardă.

A treia stranietate – după ce ANSA a anunţat că a depistat bananele contaminate, agentul economic a cerut să i se spună unde e contraproba sa. Când aceasta a fost totuşi depistată în una din lăzi, unde a ascuns-o reprezentantul ANSA, ea a fost trimisă de urgenţă la expertiză la acelaşi laborator ANSA. Şi, surpriză – de data aceasta analiza a arătat că reziduul de pesticide clorpirifos în proba de banane analizată nu depăşeşte limita admisibilă. Deci, bananele care erau infectate, acum pot fi consumate bine mersi. Agentul economic a cerut şi a treia probă, care, conform legii, trebuia să fie la vamă – dar răspunsul ANSA a fost confuz. Să vedem dacă nu se vor întâmpla careva stranietăţi şi cu această a treia probă, la care agentul economic nu are acum acces”, scrie bloggerul.

În același timp, bloggerul Eugeniu Luchianiuc se întreabă următoarele:

„În locul importatorului, văzând aceste stranietăţi, eu aş cere o expertiză independentă, nu făcută de ANSA în condiţii numai de ei ştiute. Şi, încă o mare stranietate – deşi acest agent economic livrează marfă în toate reţelele comerciale din ţară, în prim plan au fost scoase doar reţelele Linela şi Fidesco. De ce? Cum credeţi?

Sunt multe indicii că s-a dorit aplicarea unei lovituri dure importatorului, care e cel mai mare din Moldova pe segmentul său. Şi de asemenea sunt indicii că s-a dorit anume scoaterea în prim plan a două branduri concrete. Oare de ce?”, adaugă acesta.

Recent, ANSA a solicitat retragerea din magazine a unui lot de banane din Ecuador, întrucât acestea ar conține pesticide. S-a aflat că ar fi fost puse pe rafturile de la magazinele Linella.

În replică, rețeaua Moldretail Group S.R.L, proprietara magazinelor Linella, a precizat că nu ține de responsabilitatea sa să verifice limita de pesticide. Conform companiei, importatorul S.R.L „Fruct Expert-Plus”, care a furnizat banalele, este unul dintre cei mai mari din Republica Moldova și lucrează cu mai multe rețele, însă alte magazine nu au for menționate în comunicatul emis de ANSA.