Ce prețuri sunt în stațiunea Mamaia? Cât de aglomerate sunt plajele în această vară

Mamaia, un fel de Mykonos de România, este una dintre cele mai populare destinații de vară de pe litoralul românesc. În acest an, turiștii spun că prețurile sunt mai mari. De asemenea circulă unele informații precum că ar fi mai puțin turiști față de alți ani. Cu toate acestea, hotelierii dau informații care contrazic aceste zvonuri. Sebastian Puznava, directorul hotelului Victoria Resort Mamaia, a declarat că plajele lărgite sunt cele care dau impresia că stațiunea duce lipsă de turiști, scrie WallStreet.ro.

„În Mamaia, plajele lărgite creează impresia că sunt goale, însă, cu cât te apropii de apă, șezlongurile sunt pline, la tarife începând de la 25-35 de roni”, a declarat Puznava, pentru wall-street.ro.

Acesta precizează că turiștii care vin în Mamaia se declară foarte multumiți de serviciile oferite de hotelieri.

„Unii ne-au întrebat uimiți de ce apar informații care nu au legătură cu realitatea”, mai spune Puznava.

Totodată, acesta recunoaște că este un sezon estival mai slab față de cel din 2020, dar nu dă dreptate declarațiilor lui Mohammad Murad, proprietarul lanțului hotelier Phoenicia. Acesta din urmă afirma că este cel mai slab sezon estival din ultimii 30 de ani pe întreg litoralul.

„E cel mai slab sezon estival din ultimii 30 de ani, aș putea spune. Sunt 80-90.000 de turiști pe litoral. În luna iunie, domnul primar Vergil Chițac a stabilit ca prețul unui loc de parcare să fie de 100 de roni. O cameră cu mic dejun într-un hotel de trei stele era 200 de roni pe noapte. Ce a făcut acel loc de parcare să merite jumătate din prețul unei camere? Nici la Paris nu sunt astfel de costuri”, a declarat Murad.

Prețuri în stațiunea Mamaia

Prețurile pentru șezlonguri pleacă de la 25 – 35 de roni (100-140 lei), iar în zona cluburilor pot ajunge și la 100 de lei românești, adică 400 de lei moldovenești;
O bere poate costa de la 5 roni/draft (20 de lei), iar un frappe de la 5 roni (20 de lei), depinde de locul din care cumpărați.
Un prânz cu ciorbă, fel principal, desert și suc sau bere costă de la 70 roni/persoană (280 lei)

„Dacă nu alegi un hotel all inclusive, poți găsi cu ușurință șezlonguri la 20 de roni/zi (80 MDL), bere la 6 roni (24 MDL) sau frappe la 12 RON (50 MDL). Poți face însă și foarte multe lucruri gratuite – o plimbare pe faleza Cazinoului din Constanța nu costă nimic, plajele sălbatice din Vadu sau Corbu oferă răsărituri minunate și apusuri pe măsură. Poți savura o cafea turcească la nisip și o găsești la doar 7 RON (30 MDL), poți asculta muzică armenească sau grecească la un pahar de vin care costă sub 10 RON (40 MDL), poți face un city tour cu autobuzul supraetajat la doar câțiva lei. Farul genovez sau Moscheea Albastră pot fi vizitate gratuit”, a declarat Roxana Taiss, General Manager la Complex Mediteranean Mamaia, resort all inclusive.

#mamaia #mare #plaja #preturi #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cazul companiei FLYONE reprezintă un semnal extrem de periculos pentru mediul investițional din Republica Moldova. Opinia aparține Cristinei Ciubotaru, expert anticorupție și fost director adjunct al CNA, care a comentat, în cadrul emisunii Contrasens, consecințele care pot exista după ce compania avia a ajuns la arbitraj internațional și solicită despăgubiri de aproximativ jumătate de miliard de euro, scrie ZIUA.MD.

Potrivit ei, problema de fond nu ține doar de despăgubirile pe care statul ar putea ajunge să le achite, ci de faptul că, printr-o decizie administrativă, acționarii unei companii sunt obligați să renunțe la proprietatea lor.

„Ei s-au adresat în instanța arbitrală pe motiv că, printr-o decizie administrativă, ei sunt impuși să-și schimbe acționariatul. Să înstrăineze, înțeleg, cotele lor. Asta se numește a lipsi persoana de dreptul său de proprietate”, a declarat Ciubotaru.

Ea a mai atras atenția asupra posibilelor motive reale din spatele acestor presiuni, remarcând o corelație suspectă între acțiunile statului și apariția unui nou competitor pe piața avia din Republica Moldova.

„Obligă acționarii să-și înstrăineze cota parte într-o companie, pe fundalul unor suspiciuni că s-ar dori să se facă loc pentru ca să intre pe piață o altă companie. Coincidență ciudată, cu anumite presupuse legături care tot provin din mediul politic. Nu știm, e așa, nu-i așa, o să vedem ulterior. Istoria va arăta”, a menționat Ciubotaru.

Experta a adăugat că, dincolo de circumstanțele particulare ale cazului, obligarea unui proprietar să-și înstrăineze participația într-o companie ridică o problemă fundamentală privind garantarea dreptului de proprietate în Republica Moldova.

„Cine a creat în primul rând problema cu proprietatea? Statul este cel care a creat. Și când statul îți încalcă dreptul de proprietate, instanța este cea care trebuie să apere dreptul de proprietate. Dacă nu, mergi la CEDO și atunci tot statul, cetățenii, trebuie să plătească despăgubiri pentru faptul că cineva la un moment dat a vrut să te lase fără proprietăți”, a explicat Cristina Ciubotaru.

În opinia sa, o altă problemă este mecanismul prin care asemenea măsuri pot fi dispuse în afara unui control judecătoresc. Ciubotaru s-a referit în acest context la Consiliul pentru examinarea investițiilor de importanță pentru securitatea statului, ale cărui decizii pot afecta direct drepturile unor investitori.

„Deci, în afara controlului judecătoresc, tu ești trecut în lista unor oameni răi și în afara oricărui control judecătoresc, printr-o decizie a unui consiliu condus de ministru politic, tu ești impus să-ți înstrăinezi proprietatea și de aia ei au mers la arbitrajul internațional”, a declarat experta.

Cristina Ciubotaru a avertizat că efectele unui asemenea caz depășesc cu mult disputa dintre FLYONE și autorități. În condițiile în care Republica Moldova încearcă să atragă capital străin și să convingă companiile să investească pe termen lung, precedentul în care statul poate interveni administrativ asupra proprietății unui investitor riscă să devină el însuși un argument împotriva investițiilor.

„Domnul Tofan, decât să sune la investitori despre care noi nu știm, au mai investit în Moldova sau nu, mai bine s-ar preocupa ca mecanismele administrative din acest stat să nu lucreze împotriva investitorilor. Asta e grav și asta gândiți-vă ce înseamnă pentru imaginea țării ca destinație investițională”, a punctat Cristina Ciubotaru.

Zilele trecute, acționarii FLYONE au anunțat că au declanșat o procedură internațională de soluționare a diferendului investițional împotriva autorităților Republicii Moldova. Aceștia au precizat că acțiunea are loc în contextul conflictului izbucnit după ce autoritățile au dispus schimbarea participațiilor în companie controlului asupra companiei.