Un câine s-a vândut la licitație cu suma record de 49.000 de dolari

Un câine ciobănesc dintr-o rasă australiană, care încă nu a împlinit 2 ani, a fost vândut la o licitație cu suma record de 49.000 de dolari.

Eve este un Kelpie, un câine de lucru negru cu cafeniu, rasă pe care australienii o prețuiesc foarte mult și pe care o perfecționează în continuare. Eve a bătut recordul anterior de vânzare, care a fost de 35.200 de dolari, potrivit The Guardian.

Crescătorul Chris Stapleton a spus că 49 (primele două cifre din suma de vânzare) pare să fie noul lui număr norocos. În ziua în care a vândut-o pe Eve a împlinit 49 de ani de căsătorie.

Stapleton se aștepta să obțină în jur de 30.000 de dolari pentru Eve și a fost surprins de rezultat. „Este un câine bun și așa trebuie să fie, pentru că ne-am ocupat de asta”, spune el.

Crescătorul a mai spus despre Eve că este foarte relaxată și docilă și că nu-i poate fi distrasă atenția pentru că nu este entuziasmată de prea multe lucruri.

„Este un câine foarte drăguț pentru că nu este hiperactivă și, atunci când ai nevoie de ea, este capabilă să ducă lucrurile la bun sfârșit. E câinele perfect”, a mai spus Stapleton.

Licitatorul Jason Pearce a spus că astfel de câini sunt la mare căutare acum: „Odată cu cererea vine și creșterea prețului, ca la orice marfă. Se ține cont de faptul că în piață există puțini câini de lucru cu adevărat capabili”.

Eve este învățată să lucreze cu oi, capre, dar și cu bovine, iar asta i-a atras foarte mult pe potențialii cumpărători. Eve a ajuns acum la o crescătorie de oi din Oberon, destul de aproape de casa ei inițială. Stapleton, care mai are aproximativ 20 de câini, inclusiv pui, spune că a iubit dintotdeauna aceste animale.

#kelpie #caine #record #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță trage un semnal de alarmă dur în urma analizei celor mai recente date publicate de Biroul Național de Statistică: industria Republicii Moldova este în stagnare profundă, cu tendințe clare de regres structural. Deși în perioada 2016–2019 s-au înregistrat creșteri modeste ale producției industriale, acestea au fost complet anulate de prăbușirile consecutive din ultimii trei ani.

După o aparentă redresare în 2021, când producția industrială a crescut cu 12,1%, au urmat scăderi severe în 2022 și 2023, de -5,1% și -3,6%, iar în primul trimestru al anului 2025 industria a pierdut încă 1,2%. În doar trei ani, Republica Moldova a pierdut peste 10% din volumul său industrial, revenind practic la nivelul anului 2015 – un progres net de doar 3% în zece ani, pe care Ioniță îl califică drept „stagnare absolută”.

Industria alimentară a înregistrat o scădere de aproape 20%, cu efecte vizibile și directe asupra exporturilor. Industria textilă a pierdut 11%, afectând grav segmentul lohn – unul dintre principalele motoare de export ale Moldovei. Sectorul automotive, cel mai mare domeniu industrial orientat spre export, a înregistrat un colaps de 11%, o prăbușire ce ar putea avea efecte pe termen lung dacă nu este doar sezonieră.

Veaceslav Ioniță subliniază că ciclurile de creștere din industrie sunt fragile, temporare și urmate de scăderi masive, iar în lipsa unei strategii industriale coerente, a politicilor de sprijin pentru sectoarele competitive și a investițiilor în modernizare, industria moldovenească rămâne captivă într-un cerc vicios de regres.

Această stagnare structurală generează consecințe grave: disparițița locurilor de muncă, migrație accelerată, pierderea capacităților autohtone de producție și înlocuirea produselor moldovenești cu importuri. Toate acestea subminează nu doar competitivitatea economică, ci și securitatea economică și bugetară a țării.

„Industria Moldovei este în cădere liberă de trei ani. Fără o direcție clară, fără investiții, fără politici industriale eficiente, orice creștere conjuncturală devine un simplu miraj. Și întrebarea rămâne: cât timp ne mai permitem să stăm pe loc?” – concluzionează Ioniță.