Capitala criptomonedelor! Orașul în care poți plăti cu bitcoin chiar și un cheeseburger

Orașul elvețian Lugano devine capitala criptomonedelor. Este singurul oraș din lume unde de la cumpărături mai mari până la un cheeseburger sau o cafea se poate plăti în bitcoin. Încă din luna iulie, orașul Lugano, care este și capitala economică a Elveției din sudul țării, a adoptat criptomonedele pentru plata impozitelor. Aceasta a fost posibil ca urmare a unei colaborări cu furnizorul de stablecoin, Tether (USDT). Așa s-a născut ideea transformării orașului Lugano într-un oraş „crypto-friendly”, după cum a declarat primarul orașului elvețian.

De la începutul lunii octombrie, unele buticuri de lux, baruri şi restaurante (inclusiv Mc Donald’s) au un dispozitiv asemănător unui POS prin care pot încasa pentru serviciile lor în criptomonede: bitcoin, dar şi Tether sau Luga, ultima fiind o monedă virtuală locală.

Concret, comerciantul încasează suma datorată şi alege fie bitcoinii, dar are și posibilitatea să îi convertească în monedă tradiţională, în principal francul elveţian.

„În urma pandemiei, lumea comerţului local a intrat în criză. Am încercat să reluăm acest sector prin înfiinţarea Luga, o monedă virtuală locală la care au aderat aproximativ 300 de magazine din oraş. Cei care au folosit sistemul aveau dreptul la o reducere de 10% la cumpărături”, a explicat primarul orașuluiu Lugani, Michele Foletti care a adăugat că până în prezent, 8.000 de persoane au un „portofel” la Luga.

Următorul pas al municipalităţii Lugano este să facă din oraşul elveţian capitala tehnologiilor legate de blockchain. Tehnologia blockchain devine una dintre cele mai proeminente tendințe în domeniul finanțelor și inovației digitale de la crearea internetului.

„Este o iniţiativă a oraşului Lugano de a accelera utilizarea tehnologiei bitcoin şi de a o exploata ca bază pentru transformarea infrastructurii financiare a oraşului. Planul prevede o aplicare pe scară largă a blockchain-ului şi Bitcoin în oraş, cu un impact pozitiv asupra tuturor aspectelor vieţii de zi cu zi a cetăţenilor din Lugano. De la mici tranzacţii cu afaceri locale până la proiecte mai ambiţioase, precum plata taxelor anuale, blockchain-ul va servi drept bază pentru schimburile financiare ale oraşului”, se arată pe site-ul proiectului.

În lume, doar Singapore s-a angajat pe o cale asemănătoare cu cea urmată de Lugano.

#Lugano #capitala criptomonedelor #crypto #Elveția #criptomonede #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.