Moscow Times: Vrea nu vrea, Vladimir Putin nu va avea de ales decât să rânjească și să suporte suferința care va veni

01 Dec. 2022, 05:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
01 Dec. 2022, 05:30 // Actual //  bani.md

Dmitri Peskov, bărbatul însărcinat cu împărtășirea opiniilor președintelui Vladimir Putin cu restul lumii, a negat săptămâna trecută că Rusia ar încerca să răstoarne guvernul ucrainean sau să aducă schimbarea regimului.

Această întoarcere surprinzătoare sugerează că Moscova ar putea fi acum pregătită să-l trateze pe Volodimir Zelenski drept liderul legitim ales al Ucrainei, scrie Oleksi Iakubin în Moscow Times.

În timp ce declarația lui Peskov a ridicat în mod evident câteva sprâncene – nu în ultimul rând, deoarece Kremlinul nu dorește altceva decât să instaleze și să controleze conducerea Ucrainei – adevărata întrebare este de ce ar asculta cineva ce spune Peskov în aceste zile. Deși se vorbea odinioară despre influența purtătorului de cuvânt al Kremlinului, ultimele nouă luni au demonstrat că vorbele sale au puțină greutate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

În aceeași perioadă, Rusia a pierdut orice statut internațional pe care l-a avut. Numai invazia sa ar fi fost insuficientă pentru a obține acest rezultat. Dar, în plus, Rusia s-a retras și din organizațiile și instituțiile internaționale unde legitimitatea guvernului ucrainean ar fi putut fi discutată în mod rezonabil. Cum ar putea acesta să fie subiectul discuției acum? Doar poporul ucrainean poate da legititate și legalitate guvernului ucrainean.

Deci, care a fost sensul declarației lui Peskov?

Se poate spune că a fost menită să semnaleze dorința Moscovei de a reveni la un dialog civilizat cu Ucraina – și de a schimba pseudo-realitatea în care Kremlinul și adepții săi trăiesc în ultimul an cu o doză sănătoasă de Realpolitik.

La urma urmei, niciun agresor nu poate respinge negocierile de pace pe termen nelimitat decât dacă trupele sale sunt întâmpinate cu flori, iar acesta nu a fost cazul pentru armata rusă din Ucraina – chiar dacă Kremlinului i-a luat mult timp să accepte acest lucru.

Guvernul rus a demonizat executicvul ucrainean și a pus sub semnul întrebării legitimitatea acestuia nu numai de la începutul invaziei, ci în mod constant în ultimii nouă ani, etichetând guvernul de la Kiev drept un grup de „naziști și dependenți de droguri” și vorbind despre „crimele regimului” de parcă întreaga ţară ar fi un lagăr de prizonieri.

Putin a început recent să folosească termenul „parteneri ucraineni” pentru a se referi din nou la guvernul lui Zelenski – lucru pe care nu l-a mai făcut din vara lui 2021. Desigur, în înțelegerea mercantilă a lui Putin termenul „partenerii” nu înseamnă tocmai prieteni, dar este un pas semnificativ față de „naziști și dependenți de droguri”.

Ce semnale dă Kremlinul

Kremlinul pare să își ajusteze limbajul în jurul conflictului în încercarea de a semnala lumii că agresorul este acum gata să revină la masa negocierilor.

Mai mult, Rusia pare acum pregătită pentru un alt tip de negocieri. În trecut, Kremlinul a folosit termenul „discuții” care semnifica mai degrabă un ultimatum decât un dialog. Dar, așa cum au arătat ultimele summit-uri internaționale, nimeni nu mai crede cu adevărat ce spune Moscova, considerând declarațiile drept o cortină de fum fie pentru o escaladare ulterioară, fie pentru o pauză atât de necesară în ostilități pentru a se regrupa pentru noi operațiuni militare.

Cu toate acestea, Putin dorește acum să le arate „partenerilor” săi din Occident și Ucrainei că este pregătit să discute pași veritabili către pace – deși rămâne neclar ce înțelege exact prin acest termen. Probabil că Rusia și-a dat deja seama că retorica sa de amenințări și ultimatumuri a eșuat și nu riscă decât să discrediteze și mai mult Moscova și să consolideze statutul Rusiei de paria global.

O întoarcere la Realpolitik pentru Rusia (dacă asta se întâmplă într-adevăr) are un scop militar, dar și unul politic. Kremlinul și-a dat seama probabil ce știa Ucraina de la începutul invaziei și ceea ce știa Occidentul de când Rusia s-a dovedit incapabilă să obțină o victorie rapidă.

Rusia și-a invadat vecinul cu intenția de a începe un război hibrid pentru a atrage NATO în conflict și apoi să poarte discuții. În schimb, a primit un război la scară largă.Într-o anumită măsură, invazia a permis Kremlinului să-și realizeze dorința de a lupta cu NATO la nivel tehnologic, deși și această bătălie a fost pierdută fără speranță.

Un semn că Rusia se gândește serios să poarte discuții cu guvernul ucrainean este țintirea continuă de către Rusia a infrastructurii civile a țării. Deși acest lucru nu modifică în niciun fel situația militară și, într-adevăr, servește doar la întărirea hotărârii armatei Ucrainei, Kremlinul calculează că va servi și la creșterea presiunii asupra conducerii de la Kiev pentru a pune capăt războiului.

Dar acest calcul aparent este complet lipsit de temei, deoarece poporul ucrainean este de mult pregătit să suporte privațiuni grave în această iarnă. Situația a ajuns într-un punct în care Putin nu va avea în curând de ales decât să poarte discuții cu Zelenski. Între timp, președintele ucrainean și-a înmuiat retorica și nu mai respinge definitiv ideea de a se așeza la masa negocierilor cu Putin.
Cu doar câteva săptămâni înainte de începerea războiului, Putin a zâmbit în timp ce a citat un vers dintr-un cântec vulgar rusesc, în timpul unei conferințe de presă cu președintele kazah Kassim-Jomart Tokaiev. „Îți place sau nu, va trebui să suporți, frumoasă mea”, a spus Putin, întrebat despre respingerea Acordurilor de la Minsk de către Ucraina.

Dar acum s-a întors roata, iar Rusia a devenit frumoasa răbdătoare, care nu are de ales decât să rânjească și să suporte suferința care urmează să vină, concluzionează Oleksi Iakubin în Moskow Times.

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală