Moscow Times: Vrea nu vrea, Vladimir Putin nu va avea de ales decât să rânjească și să suporte suferința care va veni

01 Dec. 2022, 05:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
01 Dec. 2022, 05:30 // Actual //  bani.md

Dmitri Peskov, bărbatul însărcinat cu împărtășirea opiniilor președintelui Vladimir Putin cu restul lumii, a negat săptămâna trecută că Rusia ar încerca să răstoarne guvernul ucrainean sau să aducă schimbarea regimului.

Această întoarcere surprinzătoare sugerează că Moscova ar putea fi acum pregătită să-l trateze pe Volodimir Zelenski drept liderul legitim ales al Ucrainei, scrie Oleksi Iakubin în Moscow Times.

În timp ce declarația lui Peskov a ridicat în mod evident câteva sprâncene – nu în ultimul rând, deoarece Kremlinul nu dorește altceva decât să instaleze și să controleze conducerea Ucrainei – adevărata întrebare este de ce ar asculta cineva ce spune Peskov în aceste zile. Deși se vorbea odinioară despre influența purtătorului de cuvânt al Kremlinului, ultimele nouă luni au demonstrat că vorbele sale au puțină greutate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

În aceeași perioadă, Rusia a pierdut orice statut internațional pe care l-a avut. Numai invazia sa ar fi fost insuficientă pentru a obține acest rezultat. Dar, în plus, Rusia s-a retras și din organizațiile și instituțiile internaționale unde legitimitatea guvernului ucrainean ar fi putut fi discutată în mod rezonabil. Cum ar putea acesta să fie subiectul discuției acum? Doar poporul ucrainean poate da legititate și legalitate guvernului ucrainean.

Deci, care a fost sensul declarației lui Peskov?

Se poate spune că a fost menită să semnaleze dorința Moscovei de a reveni la un dialog civilizat cu Ucraina – și de a schimba pseudo-realitatea în care Kremlinul și adepții săi trăiesc în ultimul an cu o doză sănătoasă de Realpolitik.

La urma urmei, niciun agresor nu poate respinge negocierile de pace pe termen nelimitat decât dacă trupele sale sunt întâmpinate cu flori, iar acesta nu a fost cazul pentru armata rusă din Ucraina – chiar dacă Kremlinului i-a luat mult timp să accepte acest lucru.

Guvernul rus a demonizat executicvul ucrainean și a pus sub semnul întrebării legitimitatea acestuia nu numai de la începutul invaziei, ci în mod constant în ultimii nouă ani, etichetând guvernul de la Kiev drept un grup de „naziști și dependenți de droguri” și vorbind despre „crimele regimului” de parcă întreaga ţară ar fi un lagăr de prizonieri.

Putin a început recent să folosească termenul „parteneri ucraineni” pentru a se referi din nou la guvernul lui Zelenski – lucru pe care nu l-a mai făcut din vara lui 2021. Desigur, în înțelegerea mercantilă a lui Putin termenul „partenerii” nu înseamnă tocmai prieteni, dar este un pas semnificativ față de „naziști și dependenți de droguri”.

Ce semnale dă Kremlinul

Kremlinul pare să își ajusteze limbajul în jurul conflictului în încercarea de a semnala lumii că agresorul este acum gata să revină la masa negocierilor.

Mai mult, Rusia pare acum pregătită pentru un alt tip de negocieri. În trecut, Kremlinul a folosit termenul „discuții” care semnifica mai degrabă un ultimatum decât un dialog. Dar, așa cum au arătat ultimele summit-uri internaționale, nimeni nu mai crede cu adevărat ce spune Moscova, considerând declarațiile drept o cortină de fum fie pentru o escaladare ulterioară, fie pentru o pauză atât de necesară în ostilități pentru a se regrupa pentru noi operațiuni militare.

Cu toate acestea, Putin dorește acum să le arate „partenerilor” săi din Occident și Ucrainei că este pregătit să discute pași veritabili către pace – deși rămâne neclar ce înțelege exact prin acest termen. Probabil că Rusia și-a dat deja seama că retorica sa de amenințări și ultimatumuri a eșuat și nu riscă decât să discrediteze și mai mult Moscova și să consolideze statutul Rusiei de paria global.

O întoarcere la Realpolitik pentru Rusia (dacă asta se întâmplă într-adevăr) are un scop militar, dar și unul politic. Kremlinul și-a dat seama probabil ce știa Ucraina de la începutul invaziei și ceea ce știa Occidentul de când Rusia s-a dovedit incapabilă să obțină o victorie rapidă.

Rusia și-a invadat vecinul cu intenția de a începe un război hibrid pentru a atrage NATO în conflict și apoi să poarte discuții. În schimb, a primit un război la scară largă.Într-o anumită măsură, invazia a permis Kremlinului să-și realizeze dorința de a lupta cu NATO la nivel tehnologic, deși și această bătălie a fost pierdută fără speranță.

Un semn că Rusia se gândește serios să poarte discuții cu guvernul ucrainean este țintirea continuă de către Rusia a infrastructurii civile a țării. Deși acest lucru nu modifică în niciun fel situația militară și, într-adevăr, servește doar la întărirea hotărârii armatei Ucrainei, Kremlinul calculează că va servi și la creșterea presiunii asupra conducerii de la Kiev pentru a pune capăt războiului.

Dar acest calcul aparent este complet lipsit de temei, deoarece poporul ucrainean este de mult pregătit să suporte privațiuni grave în această iarnă. Situația a ajuns într-un punct în care Putin nu va avea în curând de ales decât să poarte discuții cu Zelenski. Între timp, președintele ucrainean și-a înmuiat retorica și nu mai respinge definitiv ideea de a se așeza la masa negocierilor cu Putin.
Cu doar câteva săptămâni înainte de începerea războiului, Putin a zâmbit în timp ce a citat un vers dintr-un cântec vulgar rusesc, în timpul unei conferințe de presă cu președintele kazah Kassim-Jomart Tokaiev. „Îți place sau nu, va trebui să suporți, frumoasă mea”, a spus Putin, întrebat despre respingerea Acordurilor de la Minsk de către Ucraina.

Dar acum s-a întors roata, iar Rusia a devenit frumoasa răbdătoare, care nu are de ales decât să rânjească și să suporte suferința care urmează să vină, concluzionează Oleksi Iakubin în Moskow Times.

26 Iun. 2026, 14:52
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
26 Iun. 2026, 14:52 // Actual //  Ursu Victor

Țările europene continuă să fie campioane la colectarea taxelor, în timp ce Republica Moldova rămâne mult sub nivelul statelor dezvoltate. Potrivit celor mai recente date ale OCDE, Danemarca colectează la buget echivalentul a 45,2% din PIB, în timp ce în Republica Moldova veniturile fiscale reprezintă aproximativ 21,3% din PIB.

Clasamentul OCDE, care include 38 de state membre, arată că media veniturilor fiscale este de 34,1% din PIB, aproape cu 13 puncte procentuale peste nivelul Republicii Moldova.

Pe primul loc se află Danemarca, unde statul colectează taxe echivalente cu 45,2% din PIB, urmată de Franța (43,5%), Austria (43,4%), Italia (42,8%) și Belgia (42,6%). Primele 19 poziții din top sunt ocupate de state europene.

Potrivit OCDE, nivelul ridicat al taxelor din Europa reflectă modelul social adoptat după cel de-Al Doilea Război Mondial, în care veniturile fiscale finanțează sisteme extinse de educație, sănătate, pensii și protecție socială. Cu toate acestea, structura taxelor diferă de la o țară la alta. De exemplu, Danemarca are unele dintre cele mai ridicate impozite pe venitul persoanelor fizice, dar taxe relativ reduse asupra companiilor și consumului.

La polul opus se află Mexicul, unde veniturile fiscale reprezintă doar 18,3% din PIB, urmat de Columbia (19,9%), Chile (20,5%) și Irlanda (21,7%).

Statele Unite se situează, de asemenea, în partea inferioară a clasamentului, cu venituri fiscale de 25,6% din PIB, cu mult sub media OCDE. Specialiștii explică această diferență prin nivelul mai redus al impozitării și prin faptul că statul american oferă, în general, mai puține beneficii sociale decât majoritatea țărilor europene.

Deși Republica Moldova nu face parte din OCDE și nu este inclusă în clasament, datele disponibile arată că în 2024 veniturile fiscale au reprezentat aproximativ 21,3% din PIB, un nivel apropiat de cel al Irlandei și semnificativ sub media statelor dezvoltate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!