Regulamentul privind subvenţiile străine a intrat în vigoare în UE

13 Ian. 2023, 10:14
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
13 Ian. 2023, 10:14 // Actual //  MD Bani

Joi a intrat în vigoare „Regulamentul privind subvenţiile străine”, un nou set de norme menite să abordeze denaturările pieţei cauzate de subvenţiile străine, care va permite UE să rămână deschisă schimburilor comerciale şi investiţiilor şi va asigura totodată condiţii de concurenţă echitabile pentru toate companiile care îşi desfăşoară activitatea pe piaţa unică.

Regulamentul se aplică tuturor activităţilor economice din UE, vizând concentrările economice (fuziuni şi achiziţii), procedurile de achiziţii publice şi toate celelalte situaţii de piaţă. Noul regulament conferă Comisiei competenţa de a efectua investigaţii cu privire la contribuţiile financiare acordate de ţări din afara UE companiilor care desfăşoară activităţi economice în UE şi de a remedia, dacă este nevoie, efectele de denaturare a concurenţei ale acestor contribuţii.

Regulamentul privind subvenţiile străine prevede trei instrumente, a căror respectare va fi asigurată de Comisie: obligaţia companiilor de a notifica Comisiei concentrările care implică o contribuţie financiară din partea guvernului unei ţări din afara UE în care compania care este achiziţionată, una dintre părţile la fuziune ori întreprinderea comună are o cifră de afaceri în UE de cel puţin 500 de milioane euro, iar contribuţia financiară străină implicată este de cel puţin 50 de milioane euro; obligaţia companiilor de a notifica Comisiei participarea la proceduri de achiziţii publice în care valoarea estimată a contractului este de cel puţin 250 de milioane euro, iar contribuţia financiară străină implicată este de cel puţin patru milioane euro per ţară din afara UE. Comisia poate interzice, în cazul unor astfel de proceduri, atribuirea contractelor către companiile care beneficiază de subvenţii ce denaturează piaţa, scrie Agerpres.

De asemenea, pentru toate celelalte situaţii de piaţă, Comisia poate lansa investigaţii din proprie iniţiativă (ex officio) dacă suspectează că au fost acordate subvenţii străine care denaturează concurenţa. Este prevăzută şi posibilitatea de a solicita transmiterea de notificări ad-hoc în cazul procedurilor de achiziţii publice şi al concentrărilor de mai mici dimensiuni.

Regulamentul conferă Comisiei competenţe de investigare extinse pentru a putea culege informaţiile de care are nevoie, printre aceste competenţe numărându-se: trimiterea de solicitări de informaţii companiilor; efectuarea de misiuni de stabilire a faptelor atât în interiorul Uniunii, cât şi în afara graniţelor sale şi derularea de investigaţii de piaţă cu privire la anumite sectoare sau tipuri de subvenţii. Comisia se poate baza, de asemenea, pe informaţiile privind piaţa transmise de companii, de statele membre sau de orice persoană fizică sau juridică ori asociaţie.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

În cazul în care constată că a fost acordată o subvenţie străină şi că aceasta denaturează piaţa unică, Comisia poate pune în balanţă efectele negative de denaturare a pieţei în raport cu efectele pozitive ale subvenţiei asupra dezvoltării activităţii economice subvenţionate. Dacă efectele negative contrabalansează efectele pozitive, Comisia poate impune companiilor obligaţia de a lua măsuri corective structurale sau nestructurale ori poate accepta astfel de măsuri ca angajamente de a remedia denaturarea.

Ca regulă generală, subvenţiile a căror valoare este de mai puţin de patru milioane euro într-o perioadă de trei ani sunt considerate ca „nefiind susceptibile” să denatureze piaţa unică, în timp ce subvenţiile a căror valoare este mai mică decât pragurile de minim stabilite de UE pentru ajutoarele de stat sunt considerate ca neavând efecte de denaturare a pieţei.

Odată intrat în vigoare, Regulamentul privind subvenţiile străine va intra în etapa crucială a punerii sale în aplicare şi va începe să se aplice peste şase luni, adică la 12 iulie 2023. Începând cu această dată, Comisia va putea să lanseze investigaţii ex officio. Obligaţia de notificare aplicabilă companiilor va intra în vigoare la 12 octombrie 2023.

02 Sept. 2026, 10:26
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
02 Sept. 2026, 10:26 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Reducerea cu peste 250 de milioane de lei a finanțării destinate proiectului de reabilitare a infrastructurii Căii Ferate din Moldova este determinată de ritmul mai lent de implementare a investițiilor. Explicația a fost oferită de ministraul Finanțelor, Victoria Belous, în contextul rectificării bugetului de stat pentru anul 2026.

Potrivit ministrul, mai multe proiecte investiționale nu avansează în ritmul prevăzut atunci când au fost planificate alocările în Legea bugetului de stat. În aceste condiții, menținerea banilor rezervați pentru lucrări care nu vor putea fi executate până la sfârșitul anului nu ar fi justificată.

„Avem un ritm de implementare nu după cum este planificat în Legea bugetului, pe mai multe proiecte. Calea Ferată este unul dintre proiectele investiționale. Companiile care prestează servicii au estimat că nu vor face volumul planificat pentru care noi avem rezervați bani în buget”, a declarat Victoria Belous.

Ministrul Finanțelor a precizat că situația nu vizează exclusiv CFM, ci mai multe proiecte investiționale. Autoritățile au fost informate că o parte dintre lucrările și serviciile programate pentru 2026 nu vor putea fi realizate în volumul prevăzut inițial.

„Nu este rațional să menținem acești bani bugetați, deoarece ne-au informat că nu vor presta toate serviciile care au fost planificate. Această referință este valabilă pentru toate proiectele investiționale”, a explicat Belous.

Potrivit proiectului de rectificare analizat de BANI.MD, una dintre cele mai mari reduceri vizează proiectul de răspuns de urgență pentru Calea Ferată din Moldova, unde cheltuielile sunt diminuate cu 257,8 milioane de lei.

Rectificarea bugetară prevede, în total, reducerea cu 959,8 milioane de lei a cheltuielilor pentru proiectele finanțate din surse externe. Printre proiectele afectate se numără și construcția noului penitenciar din Chișinău, cu o reducere de 250 milioane de lei, programul de dezvoltare a pădurilor – minus 230,1 milioane de lei, modernizarea mașinilor și echipamentelor agricole – minus 161 milioane de lei, precum și proiectul de gestionare a riscurilor de dezastre și reziliență climatică – minus 144,5 milioane de lei.

În același timp, Guvernul propune majorarea cheltuielilor bugetului de stat cu aproape 2,8 miliarde de lei, în timp ce veniturile ar urma să crească cu 600,5 milioane de lei. Deficitul bugetului de stat va fi astfel majorat cu aproximativ 2,17 miliarde de lei, până la 23,07 miliarde de lei, echivalentul a 5,95% din PIB.

Belous a declarat că majorarea veniturilor se bazează inclusiv pe încasări mai mari din impozite și taxe, autoritățile mizând în special pe venituri suplimentare din TVA și impozitul pe venit.