Regulamentul privind subvenţiile străine a intrat în vigoare în UE

13 Ian. 2023, 10:14
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
13 Ian. 2023, 10:14 // Actual //  MD Bani

Joi a intrat în vigoare „Regulamentul privind subvenţiile străine”, un nou set de norme menite să abordeze denaturările pieţei cauzate de subvenţiile străine, care va permite UE să rămână deschisă schimburilor comerciale şi investiţiilor şi va asigura totodată condiţii de concurenţă echitabile pentru toate companiile care îşi desfăşoară activitatea pe piaţa unică.

Regulamentul se aplică tuturor activităţilor economice din UE, vizând concentrările economice (fuziuni şi achiziţii), procedurile de achiziţii publice şi toate celelalte situaţii de piaţă. Noul regulament conferă Comisiei competenţa de a efectua investigaţii cu privire la contribuţiile financiare acordate de ţări din afara UE companiilor care desfăşoară activităţi economice în UE şi de a remedia, dacă este nevoie, efectele de denaturare a concurenţei ale acestor contribuţii.

Regulamentul privind subvenţiile străine prevede trei instrumente, a căror respectare va fi asigurată de Comisie: obligaţia companiilor de a notifica Comisiei concentrările care implică o contribuţie financiară din partea guvernului unei ţări din afara UE în care compania care este achiziţionată, una dintre părţile la fuziune ori întreprinderea comună are o cifră de afaceri în UE de cel puţin 500 de milioane euro, iar contribuţia financiară străină implicată este de cel puţin 50 de milioane euro; obligaţia companiilor de a notifica Comisiei participarea la proceduri de achiziţii publice în care valoarea estimată a contractului este de cel puţin 250 de milioane euro, iar contribuţia financiară străină implicată este de cel puţin patru milioane euro per ţară din afara UE. Comisia poate interzice, în cazul unor astfel de proceduri, atribuirea contractelor către companiile care beneficiază de subvenţii ce denaturează piaţa, scrie Agerpres.

De asemenea, pentru toate celelalte situaţii de piaţă, Comisia poate lansa investigaţii din proprie iniţiativă (ex officio) dacă suspectează că au fost acordate subvenţii străine care denaturează concurenţa. Este prevăzută şi posibilitatea de a solicita transmiterea de notificări ad-hoc în cazul procedurilor de achiziţii publice şi al concentrărilor de mai mici dimensiuni.

Regulamentul conferă Comisiei competenţe de investigare extinse pentru a putea culege informaţiile de care are nevoie, printre aceste competenţe numărându-se: trimiterea de solicitări de informaţii companiilor; efectuarea de misiuni de stabilire a faptelor atât în interiorul Uniunii, cât şi în afara graniţelor sale şi derularea de investigaţii de piaţă cu privire la anumite sectoare sau tipuri de subvenţii. Comisia se poate baza, de asemenea, pe informaţiile privind piaţa transmise de companii, de statele membre sau de orice persoană fizică sau juridică ori asociaţie.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

În cazul în care constată că a fost acordată o subvenţie străină şi că aceasta denaturează piaţa unică, Comisia poate pune în balanţă efectele negative de denaturare a pieţei în raport cu efectele pozitive ale subvenţiei asupra dezvoltării activităţii economice subvenţionate. Dacă efectele negative contrabalansează efectele pozitive, Comisia poate impune companiilor obligaţia de a lua măsuri corective structurale sau nestructurale ori poate accepta astfel de măsuri ca angajamente de a remedia denaturarea.

Ca regulă generală, subvenţiile a căror valoare este de mai puţin de patru milioane euro într-o perioadă de trei ani sunt considerate ca „nefiind susceptibile” să denatureze piaţa unică, în timp ce subvenţiile a căror valoare este mai mică decât pragurile de minim stabilite de UE pentru ajutoarele de stat sunt considerate ca neavând efecte de denaturare a pieţei.

Odată intrat în vigoare, Regulamentul privind subvenţiile străine va intra în etapa crucială a punerii sale în aplicare şi va începe să se aplice peste şase luni, adică la 12 iulie 2023. Începând cu această dată, Comisia va putea să lanseze investigaţii ex officio. Obligaţia de notificare aplicabilă companiilor va intra în vigoare la 12 octombrie 2023.

18 Oct. 2026, 10:56
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
18 Oct. 2026, 10:56 // Actual //  Ursu Victor

Explozia investițiilor în inteligența artificială riscă să pună capăt erei banilor ieftini. Băncile centrale ale marilor economii avertizează că sutele de miliarde investite în centre de date, cipuri și infrastructură energetică alimentează inflația și împing în sus costurile împrumuturilor, înainte ca noile tehnologii să înceapă să genereze câștigurile de productivitate promise. Europa ar putea fi printre cele mai afectate regiuni, fiind nevoită să suporte dobânzi mai mari fără să beneficieze pe deplin de investițiile în inteligența artificială, relatează Reuters.

Avertismentele au fost lansate la reuniunile anuale ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale, desfășurate la Bangkok, unde reprezentanții celor mai importante bănci centrale au discutat despre transformările economice provocate de dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale.

Președintele Rezervei Federale americane, Kevin Warsh, a declarat că investițiile masive în AI reprezintă un șoc economic, deoarece stimulează cererea de capital și resurse cu mult înainte ca tehnologia să contribuie la creșterea producției.

„Dacă ești reprezentantul unei bănci centrale, trebuie să înțelegi că acesta este un șoc. Este evident că va afecta cererea din economie înainte de a influența oferta”, a declarat Warsh.

Șeful Fed a subliniat că Statele Unite beneficiază deja de un val puternic de investiții, însă perioada de tranziție ar putea fi extrem de turbulentă, deoarece investitorii și companiile încă nu știu cine vor fi câștigătorii revoluției tehnologice.

Fenomenul marchează o schimbare radicală față de perioada de după criza financiară din 2008, când băncile centrale se confruntau cu economisire excesivă, inflație scăzută și necesitatea stimulării economiei prin dobânzi apropiate de zero. Acum, problema începe să fie exact inversă: prea mulți investitori concurează pentru resurse financiare limitate.

„În lume se duce o luptă pentru bani. Investițiile în inteligența artificială reprezintă unul dintre factorii principali care majorează costul capitalului”, a declarat Martins Kazaks, membru al Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene.

Presiunea asupra piețelor financiare este amplificată de împrumuturile masive contractate de guvernele din Statele Unite, Japonia și Germania pentru apărare, industrie și infrastructură energetică. Astfel, companiile tehnologice și statele ajung să concureze pentru aceiași bani, ceea ce contribuie la creșterea dobânzilor.

Pentru băncile centrale, această situație ridică o problemă structurală. Așa-numita rată neutră a dobânzii, nivelul la care politica monetară nu stimulează și nici nu frânează economia, ar putea crește. Cu alte cuvinte, dobânzi considerate anterior ridicate ar putea deveni noua normalitate.

„Este posibil ca, în medie, ratele dobânzilor să fie puțin mai mari”, a declarat economistul-șef al Băncii Angliei, Huw Pill.

Banca Japoniei a identificat deja cererea generată de inteligența artificială drept unul dintre factorii care au contribuit la recentele majorări ale dobânzilor. Economiștii anticipează o nouă creștere a ratei de politică monetară în Marea Britanie la ședința din 5 noiembrie, în timp ce piețele financiare iau în calcul noi majorări ale dobânzilor de către Fed și BCE în decembrie.

Rezerva Federală și Banca Centrală Europeană au majorat deja dobânzile în septembrie, ca răspuns la persistența presiunilor inflaționiste.

Perspectiva unor împrumuturi permanent mai scumpe reprezintă o amenințare pentru guvernele care au acumulat datorii publice uriașe în perioada dobânzilor aproape de zero. Randamentele obligațiunilor guvernamentale au crescut puternic pe piețele internaționale, unele atingând niveluri nemaiîntâlnite de dinaintea crizei financiare globale.

Situația este deosebit de dificilă pentru zona euro, unde țările cu datorii publice ridicate sunt expuse unor costuri tot mai mari de finanțare. Franța este considerată una dintre cele mai vulnerabile economii europene.

Paradoxal, Europa riscă să suporte o mare parte din costurile revoluției inteligenței artificiale, fără să încaseze și beneficiile economice corespunzătoare. Cea mai mare parte a investițiilor este concentrată în Statele Unite și, într-o măsură mai mică, în Japonia și alte economii asiatice. În Europa, companii precum ASML și Siemens se numără printre puținii beneficiari evidenți ai acestui val investițional.

În același timp, Uniunea Europeană se confruntă cu majorarea prețurilor la energie, alimentată de conflictele din Iran și Ucraina, ceea ce amplifică inflația și pune presiune suplimentară asupra finanțelor publice.

„Există circumstanțe speciale care fac ca unele țări să sufere mai mult, iar Franța este un exemplu elocvent”, a declarat președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, în cadrul unui eveniment organizat de CNN la Bangkok.

Oficialul a subliniat că soluțiile pentru problemele financiare ale Franței trebuie căutate în primul rând la nivel național, prin ajustarea politicii fiscale.
Separat, Lagarde a avertizat că turbulențele de pe piața obligațiunilor înăspresc deja condițiile de finanțare din zona euro, ceea ce ar putea frâna creșterea economică și, în timp, tempera inflația.