VIDEO Traian în inspecție la Grătiești. Cum s-a modernizat comuna în ultimii ani

Ora de LIVE cu Traian prin suburbiile Capitalei a ajuns la Grătiești. Colegul nostru a discutat despre realizările, planurile și problemele localității cu primarul comunei, Victor Mardare.

Grătiești este o comună din sectorul Rîșcani, municipiul Chișinău. Primăria Grătiești are în componență două localități: satul-reședință Grăiești și Hulboaca. În Grătiești locuiesc circa 6 800 de persoane – mai exact, 5 100 în Grătiești și 1 700 în Hulboaca.

Când Victor Mardare și-a început primul mandat, localitatea Hulboaca încă nu era conectată la rețelele de canalizare menajeră.

„Ne-am implicat activ și am făcut toate acțiunile necesare pentru ca rețeaua de canalizare să fie pusă în funcțiune. Ne-am axat și pe construcția apeductului respectiv”, menționează primarul.

În perioada 2020-2022, Municipiul Chișinău a investit circa 13,6 milioane de lei pentru dezvoltarea comunei Grătiești.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

În 2021, au început a fi direcționate resurse pentru implementarea proiectului de execuție a rețelei exterioare a canalizării din cartierul unde se află biserica din Grătiești – un proiect foarte costisitor, care include și două stații de pompare. O altă reușită a comunei este reconstrucția parcului din satul Grătiești.

„Suntem avantajați de faptul că suntem o componentă a Primăriei municipiului Chișinău. În fiecare an avem o sursă sigură de finanțare la capitolul investiții. Asta ne oferă foarte multe oportunități pentru a ne dezvolta”, conchide Victor Mardare.

În continuare, vă invităm să vizionați interviul integral.

Proiect finanțat și implementat de Primăria municipiului Chișinău, prin intermediul Programului Buget Civil Chișinău, ediția 2022.

#gratiesti #Ora de live cu Traian #primarie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie