Cererea de petrol va crește, estimează OPEC. De ce contestă Agenția Internațională pentru Energie aceste date

10 Oct. 2023, 10:29
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Oct. 2023, 10:29 // Actual //  bani.md

Cererea de petrol rămâne un indicator important pentru mersul economiei mondiale, chiar și în contextul în care există presiuni uriașe legate de mediu și de reducerea amprentei de carbon la nivel global. OPEC și Agenția Internațională pentru Energie au viziuni diferite. Organizația de tip cartel consideră că cererea va crește pe termen mediu și lung, în vreme ce AIE se declară mult mai rezervată. Ba chiar se grăbește să declare ”începutul sfârşitului” erei combustibililor fosili.

OPEC, Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol, şi-a revizuit în creştere previziunile pe termen mediu şi lung pentru cererea globală de petrol, spre deosebire de alte previziuni potrivit cărora cererea a atins nivelul maxim, transmite CNBC, citat de digi24.ro.

Grupul marilor producători de petrol a spus că sectorul ţiţeiului ar necesita investiţii uriaşe, de 14.000 de miliarde de dolari dacă doreşte să facă faţă acestei creşteri, chiar şi pe fondul unei expansiuni rapide a tehnologiilor de energie regenerabilă.

Prognoza pe termen lung a OPEC privind cererea globală de petrol diferă de cea a Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), principalul organ de supraveghere a energiei din lume. OPEC şi AIE, ambele nume mari din industria energetică, sunt în prezent blocate într-un război al cuvintelor cu privire la nivelul maxim al cererii de petrol.

Previziunile OPEC

În World Oil Outlook 2023, OPEC a declarat că se aşteaptă ca cererea globală să atingă 116 milioane de barili pe zi (bpd) până în 2045, în creştere de la 99,6 milioane de barili pe zi în 2022 şi cu aproximativ 6 milioane de barili mai mult decât a prezis în raportul de anul trecut.

OPEC a precizat că există şi potenţialul ca acest salt să fie şi mai mare. Creşterea va fi susţinută probabil de India, China, alte ţări asiatice, Africa şi Orientul Mijlociu.

Pentru ca prognoza pe termen lung a cererii de petrol să fie îndeplinită, OPEC a spus că ar fi necesare investiţii în sectorul petrolului de 14.000 de miliarde de dolari, sau aproximativ 610 de miliarde de dolari în medie pe an.

Grupul a spus că este ”vital” ca aceste investiţii să fie finalizate, spunând că este benefic atât pentru producători, cât şi pentru consumatori.

Cu robinetul pornit

Pe termen mediu, OPEC a declarat că cererea globală de petrol va atinge probabil un nivel de 110,2 milioane bpd în 2028, reflectând o creştere de 10,6 milioane bpd în comparaţie cu nivelurile din 2022.

”Evoluţiile recente au determinat echipa OPEC să reevalueze exact ceea ce poate oferi fiecare energie, cu accent pe opţiuni şi soluţii pragmatice şi realiste”, a spus secretarul general al OPEC, Haitham al-Ghais, într-o prefaţă la raport.

Al-Ghais a spus că ”apelurile de a opri investiţiile în noi proiecte petroliere sunt greşite şi ar putea duce la haos energetic şi economic. Istoria este plină de numeroase exemple de tulburări care ar trebui să servească drept avertisment pentru ceea ce se întâmplă atunci când factorii de decizie politică nu recunosc complexităţile împletite ale energiei”.

Viziuni diferite

Prognozele OPEC contrastează puternic cu cele ale AIE, care a declarat luna trecută că lumea se află acum la ”începutul sfârşitului” erei combustibililor fosili.

Într-un articol de opinie publicat în Financial Times, directorul general al AIE, Fatih Birol, a declarat pentru prima dată că cererea de cărbune, petrol şi gaze va atinge vârful înainte de 2030, iar consumul de combustibili fosili va scădea pe măsură ce politicile climatice vor intra în vigoare.

Evaluarea lui Birol se bazează pe World Energy Outlook al AIE, un raport influent care urmează să fie publicat în octombrie.

AIE: Petrolul, principalul motor al crizei climatice

Şeful AIE a salutat prognoza ca fiind ”un punct de cotitură istoric”, dar a precizat că scăderile proiectate nu vor fi ”suficient de aproape” pentru a pune lumea pe calea limitării încălzirii globale la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale.

Acest prag de temperatură este considerat pe scară largă ca fiind esenţial pentru evitarea celor mai grave efecte ale schimbărilor climatice. Arderea combustibililor fosili este principalul motor al crizei climatice.

OPEC a criticat aspru previziunile AIE privind cererea maximă de combustibili fosili înainte de sfârşitul deceniului.

Grupul a declarat într-o declaraţie publicată pe 14 septembrie că naraţiunea AIE este ”extrem de riscantă”, ”nepractică” şi ”condusă ideologic”.

OPEC a cerut anterior AIE să fie ”foarte atentă” în ceea ce priveşte subminarea investiţiilor din industrie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

28 Iul. 2026, 15:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
28 Iul. 2026, 15:39 // Actual //  Grîu Tatiana

Serviciul Fiscal de Stat (SFS) a încasat la bugetul public național aproximativ 2,67 miliarde de lei în perioada 20–24 iulie. De la începutul anului, încasările administrate de Fisc au ajuns la circa 49,4 miliarde de lei, cu 5,1 miliarde de lei sau 11,4% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Cea mai mare sumă a ajuns la bugetul de stat, care a acumulat 20,246 miliarde de lei, față de 17,957 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025. Creșterea este de aproape 2,29 miliarde de lei sau 12,8%.

La bugetele locale au ajuns 5,806 miliarde de lei, cu aproximativ 598,2 milioane de lei sau 11,5% mai mult decât anul trecut. Bugetul asigurărilor sociale de stat a acumulat 17,454 miliarde de lei, în creștere cu 1,611 miliarde de lei sau 10,2%, iar fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală au primit 5,892 miliarde de lei, cu aproximativ 561,7 milioane de lei sau 10,5% mai mult.

În același timp, controalele efectuate de Fisc au dus la calcularea unor obligații suplimentare la buget de 21,5 milioane de lei. Din suma totală stabilită suplimentar, 15,3 milioane de lei reprezintă impozite, taxe, majorări de întârziere și alte plăți, iar 6,2 milioane de lei – amenzi.

Tot în aceste cinci zile au fost întocmite 240 de procese-verbale contravenționale, fiind aplicate amenzi în valoare de 333 de mii de lei. În paralel, au fost emise 50 de decizii privind restituirea TVA, iar suma acceptată spre rambursare din buget a fost de 45 de milioane de lei.

Fiscul a recuperat și 31,18 milioane de lei prin măsuri de executare silită aplicate contribuabililor cu datorii. Din această sumă, 30,42 milioane de lei au fost încasate din conturile bancare ale restanțierilor, iar 760 de mii de lei – din casieriile acestora. Separat, în urma acțiunilor preliminare întreprinse de SFS, au fost achitate restanțe față de buget de 12,49 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!