Victoriabank, partener-cheie în avansarea relațiilor comerciale dintre România și Republica Moldova

Cu o prezență solidă pe piața din Republica Moldova, companiile românești au generat peste 10 mii de locuri de muncă și au înregistrat o cifră de afaceri de aproape 1 miliard de euro. La finele anului 2022, investițiile totale ale României în Republica Moldova au atins 700 de milioane de dolari. Comerțul bilateral a înregistrat anul trecut o creștere semnificativă, cu un export de 2,4 miliarde de dolari și un import de 1,4 miliarde.

Aceste cifre subliniază contribuția esențială a parteneriatului economic la dezvoltarea și prosperitatea ambelor economii. Victoriabank susține activ aceste relații comerciale dinamice, având o prezență strategică și o ofertă diversificată de servicii financiare. Participarea la Forumul Economic România – Republica Moldova marchează angajamentul continuu al băncii în consolidarea și intensificarea acestor relații comerciale de succes.

Evenimentul, organizat de Asociația Investitorilor din România în Republica Moldova, Ambasada României la Chișinău și Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior, a reunit peste 200 de companii din diverse sectoare, generând dialog și oportunități pentru consolidarea schimburilor comerciale și intensificarea investițiilor bilaterale.

În deschiderea evenimentului, Excelența Sa, ambasadorul român la Chișinău, Cristian-Leon Țurcanu a subliniat:

„Investitorii de pe ambele maluri ale Prutului lucrează zi de zi pentru apropierea și armonizarea economiilor noastre, pentru o mai bună competitivitate la nivel internațional și pentru dezvoltarea comunităților unde își desfășoară activitatea.”

„Afacerea nu înseamnă o relație din care câștigă doar o parte. Vrem ca businessul românesc să vină să facă o afacere de succes. Suntem într-o perioadă deloc ușoară, dar datorită sprijinului României și cu sprijinul României, în primul rând, și al UE ne descurcăm”, a adăugat Dumitru Alaiba, vicepremier, ministrul Economiei și Digitalizării.

Sorin Șerban, vicepreședinte Victoriabank responsabil de domeniul Riscurilor, a subliniat în cadrul unei discuții ample de la unul dintre panelurile forumului rolul băncilor în relațiile comerciale bilaterale. El a punctat și câteva probleme din domeniu.

„Comerțul România-Moldova se desfășoară foarte mult într-un cont deschis, cu multe plăți în avans sau la termen ori o combinație între ele. Sunt foarte puține acreditive și garanții bancare. Din păcate, e un know-how care se pierde ușor. În ceea ce privește schimburile valutare se facturează mult în euro și dolari, în loc să se factureze în lei românești și lei moldovenești, ceea ce în mod natural înseamnă o pierdere de marjă pentru cele două părți.”

Forumul economic România-Republica Moldova, aflat la a doua ediție, a evidențiat angajamentul ferm al Victoriabank în promovarea inițiativelor menite să consolideze parteneriatul dintre cele două țări și să stimuleze investițiile.

Despre Victoriabank:

Victoriabank este o instituție financiară de încredere, susținând dezvoltarea economică și inițiativele de afaceri în Republica Moldova. Din 2018, Victoriabank face parte din cel mai mare grup financiar din România – Banca Transilvania, consolidându-și poziția în piața financiară și contribuind la diversificarea serviciilor oferite clienților săi în Republica Moldova.

#Victoriabank #forum #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.

#restanțel la subvenții #subvenții în agricultură #AIPA