Victoriabank, partener-cheie în avansarea relațiilor comerciale dintre România și Republica Moldova

Cu o prezență solidă pe piața din Republica Moldova, companiile românești au generat peste 10 mii de locuri de muncă și au înregistrat o cifră de afaceri de aproape 1 miliard de euro. La finele anului 2022, investițiile totale ale României în Republica Moldova au atins 700 de milioane de dolari. Comerțul bilateral a înregistrat anul trecut o creștere semnificativă, cu un export de 2,4 miliarde de dolari și un import de 1,4 miliarde.

Aceste cifre subliniază contribuția esențială a parteneriatului economic la dezvoltarea și prosperitatea ambelor economii. Victoriabank susține activ aceste relații comerciale dinamice, având o prezență strategică și o ofertă diversificată de servicii financiare. Participarea la Forumul Economic România – Republica Moldova marchează angajamentul continuu al băncii în consolidarea și intensificarea acestor relații comerciale de succes.

Evenimentul, organizat de Asociația Investitorilor din România în Republica Moldova, Ambasada României la Chișinău și Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior, a reunit peste 200 de companii din diverse sectoare, generând dialog și oportunități pentru consolidarea schimburilor comerciale și intensificarea investițiilor bilaterale.

În deschiderea evenimentului, Excelența Sa, ambasadorul român la Chișinău, Cristian-Leon Țurcanu a subliniat:

„Investitorii de pe ambele maluri ale Prutului lucrează zi de zi pentru apropierea și armonizarea economiilor noastre, pentru o mai bună competitivitate la nivel internațional și pentru dezvoltarea comunităților unde își desfășoară activitatea.”

„Afacerea nu înseamnă o relație din care câștigă doar o parte. Vrem ca businessul românesc să vină să facă o afacere de succes. Suntem într-o perioadă deloc ușoară, dar datorită sprijinului României și cu sprijinul României, în primul rând, și al UE ne descurcăm”, a adăugat Dumitru Alaiba, vicepremier, ministrul Economiei și Digitalizării.

Sorin Șerban, vicepreședinte Victoriabank responsabil de domeniul Riscurilor, a subliniat în cadrul unei discuții ample de la unul dintre panelurile forumului rolul băncilor în relațiile comerciale bilaterale. El a punctat și câteva probleme din domeniu.

„Comerțul România-Moldova se desfășoară foarte mult într-un cont deschis, cu multe plăți în avans sau la termen ori o combinație între ele. Sunt foarte puține acreditive și garanții bancare. Din păcate, e un know-how care se pierde ușor. În ceea ce privește schimburile valutare se facturează mult în euro și dolari, în loc să se factureze în lei românești și lei moldovenești, ceea ce în mod natural înseamnă o pierdere de marjă pentru cele două părți.”

Forumul economic România-Republica Moldova, aflat la a doua ediție, a evidențiat angajamentul ferm al Victoriabank în promovarea inițiativelor menite să consolideze parteneriatul dintre cele două țări și să stimuleze investițiile.

Despre Victoriabank:

Victoriabank este o instituție financiară de încredere, susținând dezvoltarea economică și inițiativele de afaceri în Republica Moldova. Din 2018, Victoriabank face parte din cel mai mare grup financiar din România – Banca Transilvania, consolidându-și poziția în piața financiară și contribuind la diversificarea serviciilor oferite clienților săi în Republica Moldova.

#Victoriabank #forum #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie