Excesul de dolari și euro a „mâncat” 620 milioane de lei din capitalul BNM. Banca centrală cere bani de la Guvern

Banca Națională a Moldovei cere Guvernului să aloce 620,3 milioane de lei pentru majorarea capitalului băncii, care la sfârșitul anului 2023 constituia 3,34%, sub nivelul minim admisibil de 4,00% din totalul obligațiunilor monetare, potrivit informațiilor băncii centrale.

„Este necesar ca Guvernul, în persoana Ministerului Finanţelor, în decurs de 60 de zile după primirea raportului auditorului extern asupra situaţiilor financiare ale Băncii Naționale, să transfere Băncii Naționale o contribuție de capital în mărime de 620 372 mii lei (31 decembrie 2022: 396 149 mii lei) sub formă de valori mobiliare de stat la o rată a dobânzii de piață, în volumul necesar pentru majorarea capitalului statutar până la 4,00% din totalul obligațiunilor monetare ale Băncii Naționale”, se spune în raportul de audit.

Pe parcursul anului 2023, Guvernul, în persoana Ministerului Finanțelor, nu a emis valori mobiliare de stat, în volumul stabilit de 396 149 mii lei necesar pentru majorarea capitalului statutar până la 4,00% din totalul obligațiunilor monetare ale Băncii înregistrate la 31 decembrie 2022. Considerând obiectivul fundamental și atribuțiile de bază ale Băncii, dezvăluite în Nota 1, capitalul statutar în mărime sub 4,00% din total obligațiuni monetare nu afectează principiul continuității activității Băncii, precum și capacitatea de funcţionare a acesteia.

Fostul guvernator BNM, Octavian Armașu declara că s-a ajuns la reducerea capitalului deoarece, „Guvernul a ales să se concentreze prea mult pe finanțarea externă în bugetul anului curent. Acești bani ajungeau la Ministerul de Finanțe, iar apoi, prin intermediul rezervelor, la BNM. În schimb, noi emiteam lei, generând un exces de lichidități în piață. Sterilizarea acestui exces, în condițiile politicii monetare restrictive, a devenit costisitoare și a contribuit la pierderea nivelului de capital”.

În același timp, conform prognozelor efectuate de conducerea Băncii în cadrul managementului riscului de capital, rezultatele financiare pentru anul 2024 se prognozează a fi suficiente pentru înregistrarea unui profit disponibil pentru distribuire care va acoperi necesarul de capital până la atingerea nivelului de 4% din obligațiunile monetare la 31 decembrie 2024. Aceste prognoze se bazează pe o serie de indicatori de bază care derivă veniturile, cheltuielile și obligațiunile monetare ale Băncii. Prezumpțiile, în principal, se axează pe ratele de politică monetară gradual diminuate începând cu anul 2023, nivelul normelor rezervelor obligatorii, rata inflației și nivelul lichidităților sectorului bancar, veniturile din portofoliile de valori mobiliare de stat, nivelul rezervelor valutare (intervențiilor valutare, plăților valutare și intrărilor de rezerve valutare), nivelul rentabilităţii rezervelor valutare şi prognozele etapelor de diminuare a ratelor de referinţă de către autoritățile monetare (USD, EUR) în anul 2024, structura valutară normativă, şi cursul de schimb oficial.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Majorarea deficitului bugetar cu aproximativ 2 miliarde de lei nu va însemna neapărat că Guvernul va cheltui efectiv toți banii prevăzuți, susține economistul Veaceslav Ioniță. În cadrul interviului „Contrasens” de la publicația ZIUA, acesta a declarat că deficitul apropiat de 6% din PIB va fi, cel mai probabil, mai mic la final de an, însă nu datorită unei situații mai bune a finanțelor publice, ci pentru că o parte dintre cheltuieli nu vor fi executate.

„Înseamnă grav, dar n-o să fie grav. N-o să se execute”, a spus Ioniță, referindu-se la deficitul bugetar.

Economistul susține că Guvernul va prioritiza plățile obligatorii, precum salariile profesorilor și compensațiile pentru perioada rece a anului, în timp ce investițiile și alte programe vor fi amânate sau reduse.

„Va fi executată plata pentru profesori. Vor fi executate plățile pentru perioada rece a anului. Nu vor fi executate investițiile și nu va fi executat Fondul Rutier și nu vor fi executate altele”, a declarat acesta.

Potrivit lui Ioniță, problema deficitului bugetar a devenit una structurală. Dacă în trecut deficitul se situa, în medie, la circa 2% din PIB, în ultimii ani acesta a ajuns la 5-6% din PIB.

„Din 2020, cu excepția anului 2021, la noi deficitul bugetar este de peste două ori mai mare decât media din ultimii ani”, a explicat economistul.

El afirmă că, în ultimii șapte ani, statul ar fi cheltuit cu aproximativ 95 de miliarde de lei mai mult decât a încasat, diferența fiind acoperită prin împrumuturi.

„Noi, în șapte ani de zile, am cheltuit cu 95 de miliarde de lei mai mult decât am câștigat. (…) Ultimii șapte ani de zile noi trăim pe datorii”, a spus Ioniță.

Economistul atrage atenția și asupra creșterii datoriei publice, pe care o estimează la peste 150 de miliarde de lei, precum și asupra costurilor tot mai mari pentru deservirea acesteia.

Potrivit lui, până în ultimii ani o parte importantă a deficitului era acoperită din granturi și împrumuturi externe relativ ieftine, inclusiv prin programele Fondului Monetar Internațional. În prezent, însă, această sursă de finanțare s-ar fi redus considerabil.

Ioniță susține că relația cu FMI s-a deteriorat, iar Uniunea Europeană ar fi preluat o parte importantă a finanțării Republicii Moldova în 2024 și 2025. El afirmă însă că granturile externe au ajuns acum la un nivel foarte redus.

„Granturile, astăzi, la noi au ajuns la un minimum rușinos”, a declarat economistul.

În estimările sale, granturile ar reprezenta în prezent aproximativ 0,4% din PIB, față de niveluri mult mai ridicate în anii anteriori.

Ioniță consideră că o altă problemă este capacitatea redusă a autorităților de a pregăti proiecte de dezvoltare care să atragă finanțări europene. El susține că o parte importantă a sprijinului extern primit în ultimii ani a fost determinată de contextul geopolitic, energetic și electoral, și nu de existența unor proiecte majore de investiții.

„Noi capacitatea de a genera proiecte nu avem. Toate granturile pe care le-am obținut le-am obținut doar motivate politic din Uniunea Europeană”, a afirmat economistul.

În opinia sa, Republica Moldova ar avea nevoie, pentru modernizarea infrastructurii și apropierea de standardele Uniunii Europene, de investiții anuale echivalente cu 7-10% din PIB, ceea ce ar însemna aproximativ 1,5 miliarde de euro.

Pe fondul reducerii finanțării externe, statul este obligat să se împrumute tot mai mult de pe piața internă, unde costurile au crescut.

„Finanțarea pe intern s-a scumpit. Era 9%, acum e 10,2%, 10,3%, 10,4%”, a spus Ioniță.

Economistul susține că aceasta este una dintre cele mai mari vulnerabilități pentru buget, întrucât o parte tot mai mare din veniturile statului este direcționată spre plata dobânzilor și refinanțarea datoriilor vechi.

În același timp, Ioniță atrage atenția asupra contradicției dintre angajamentul de reducere a deficitului și decizia actuală de majorare a acestuia.

„Avem deficitul 5%, trebuie să-l reducem la 3% și îl creștem la 6%”, a ironizat economistul.

În opinia sa, dacă finanțarea externă nu va reveni la nivelurile anterioare, Guvernul va avea doar două variante: să se împrumute mai scump pe piața internă sau să reducă cheltuielile planificate. Ioniță consideră că scenariul cel mai probabil este neexecutarea unei părți importante a investițiilor prevăzute în buget.