Studiile cu privire sărăcie sau rolul statelor ar putea fi recompensate cu premiul Nobel pentru economie în 2024

14 Oct. 2024, 09:56
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Oct. 2024, 09:56 // Actual //  Ursu Victor

Sezonul Premiilor Nobel din 2024 se încheie luni, o dată cu anunţarea Premiului Sveriges Riksbank pentru Economie, experţii estimând că acesta ar putea fi acordat cercetătorilor care se ocupă de sărăcie şi inegalitatea bogăţiei, rolul statelor sau ciclurile creditului, transmite AFP.

Academia Regală Suedeză de Ştiinţe (Kungliga Vetenskapsakademien) din Stockholm va anunţa la ora locală 11:45 (9:45 GMT) cine va fi succesorul americancei Claudia Goldin, care a fost premiată în 2023 pentru studiile sale cu privire la evoluţia locului femeilor pe piaţa muncii şi veniturile lor. Recompensată pentru că a „făcut progrese în înţelegerea noastră cu privire la situaţia femeilor pe piaţa muncii”, Claudia Goldin este una dintre puţinele femei, doar trei din cei 93 de laureaţi în 55 de ani, care a fost premiată cu premiul Nobel pentru economie, după compatrioata Elinor Ostrom (2009) şi franco-americana Esther Duflo (2019).

„Tendinţa generală la nivelul societăţii este aceea de a acorda o importanţă mai mare parităţii şi diversităţii, în ideea de a extinde activitatea de cercetare. Cu toate acestea, nu este singurul criteriu de care se ţine cont pentru a evalua dacă o contribuţie ştiinţifică este demnă de un premiu Nobel”, a subliniat Mikael Carlsson, profesor de economie la Universitatea din Uppsala (est).

Potrivit acestuia, favoriţi la câştigarea premiului Nobel pentru economie în 2024 sunt japonezul Nobuhiro Kiyotaki şi britanicul John H. Moore, pentru studiile lor cu privire la maniera în care fricţiunile financiare pot afecta ciclurile economice. Carlsson a menţionat de asemenea numele americancei Susan Athey pentru studiile sale cu privire la formarea pieţelor.

În schimb, pentru profesorul Magnus Henrekson, de la Institutul de studii în domeniul economiei industriale de la Stockholm, cel mai important criteriu de care trebuie ţinut seama atunci când vrei sa faci pronosticuri cu privire la cine va câştiga premiul Nobel pentru economie este care sunt domeniile de cercetare ale membrilor comitetului care recomandă laureaţii. Astfel, preşedintele acestui comitet este specialist în economia dezvoltării, însă acest domeniu a fost recent recompensat.

„Cred că este puţin probabil ca acest domeniu să primească premiul Nobel pentru al doilea an la rând”, susţine Magnus Henrekson.

Potrivit acestuia, favoriţii în acest an sunt francezul Philippe Aghion, fost apropiat al preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, şi economistul american de origine turcă Daron Acemoglu. Numele acestuia din urmă, autor al mai multor bestselleruri precum „De ce eşuează naţiunile. Originile puterii, ale prosperităţii şi ale sărăciei”, este avansat şi de numeroşi analişti.

Platforma de statistică online Statista susţine că „prin examinarea foştilor laureaţi şi stadiul cercetărilor actuale cu privire la economie, puteam să ne facem o idee bună cu privire la candidaţii care sunt susceptibili să primească un Nobel”. Această platformă mizează în special pe Acemoglu pentru „studiile sale cu privire la maniera în care instituţiile, pe termen lung, facilitează sau frânează creşterea economică”.

Printre alţi posibili câştigători, platforma de statistică online Statista menţionează o serie de macroeconomişti precum Olivier Blanchard (Franţa), Larry Summers şi Gregory Mankiw (SUA), sau economişti care studiază inegalitatea bogăţiei precum trioul Thomas Piketty (Franţa), economistul franco-american Emmanuel Saez şi Gabriel Zucman (Franţa), care a fost evocat de mai multe ori în ultimii ani.

Premiul Nobel pentru Economie a fost instituit în anul 1968 de Banca Centrală a Suediei şi a fost decernat prima dată în 1969. Premiul este finanţat de Banca Centrală a Suediei, spre deosebire de celelalte premii, care sunt finanţate de Fundaţia Nobel.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Apr. 2026, 16:34
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
17 Apr. 2026, 16:34 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Prețurile la petrol au intrat pe o pantă descendentă după ce Iranul a anunțat redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz pentru navigația comercială, semnal puternic de detensionare în regiune după acordul de încetare a focului.

Ministrul de externe Abbas Araghchi a declarat că toate navele comerciale pot tranzita liber strâmtoarea „pe toată durata armistițiului”, în baza înțelegerii privind încetarea focului în Liban.

Decizia vine la scurt timp după ce președintele SUA, Donald Trump, a anunțat un armistițiu de 10 zile între Liban și Israel, reducând riscurile pentru una dintre cele mai importante rute energetice din lume.

Pe fondul acestor evoluții, piața a reacționat imediat: petrolul Brent s-a prăbușit cu aproximativ 10%, coborând spre nivelul de 89 de dolari pe baril, după ce anterior depășise pragul de 100 de dolari. Scăderea reflectă diminuarea temerilor legate de întreruperea livrărilor prin Ormuz, rută prin care trece circa o cincime din petrolul global.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!