Alaiba intră adânc și tare pe piața fierului vechi

Într-o postare pe Facebook, deputatul PAS, Dumitru Alaiba susține că a înregistrat o inițiativă legislativă care limitează tranzacțiile cash la achiziția fierului vechi.

O să impunem o limită la tranzacțiile cash la achiziția deșeurilor metalice feroase și neferoase. Tranzacțiile mai mari de 10 mii de lei pe lună vor trebui efectuate doar prin transfer. Asta, pentru a transparentiza relațiile comerciale din sector și pentru a reduce evaziunea fiscală”, a explicat Alaiba.

În opinia lui Alaiba, ocupația de colectare a deșeurilor e caracteristică uneori cetățenilor cu venituri din cele mai mici, care s-ar putea să nu aibă un buletin valabil, darămite cont bancar.

Din acest motiv nu vrem să impunem un plafon prea jos. Prevederea dată o să afecteze doar persoanele care fac tranzacții lunare mai mari de 10 mii de lei”, a mai punctat Alaiba.

Acum câțiva ani, cea mai mare companie monopolist pe piața colectării fierului vechi era Metalferos. În 2019 a fost liberalizată piața și Metalferos și-a pierdut statul de monopolist. Acest lucru se vede și în încasările companiei. Ultimele date disponibile relevă că în anul 2019, compania a înregistrat un profit de 21,7 mil. de lei cu 40% mai puțin față de anul precedent.

Anterior, Metalferos a cărei acționar majoritar este statul a fost stoarsă de bani prin diferite scheme și companii căpușă.

În 2020 Vladimir Plahotniuc, fostul președinte al Partidului Democrat din Moldova, anunțat în căutare de organele de drept de la Chișinău, a avut drept de semnătură sau a fost beneficiar la cel puțin trei companii care au beneficiat direct sau indirect, de zeci de milioane de dolari de pe urma unor contracte cu Metalferos, societate pe acțiuni în care statul deține controlul.

Banii intrau în conturile companiilor afiliate lui Plahotniuc, inclusiv în perioada când acesta deținea funcții publice, doar că nici banii, nici firmele nu se regăseau în declarațiile de avere și interese ale fostului politician.

#fier vechi #amendament #colectare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După doi ani de scădere susținută a importurilor de carne de porc, Republica Moldova se confruntă în 2025 cu o creștere accelerată a dependenței față de piața externă, în contextul apariției unor focare majore de pestă porcină africană. Primele trei luni ale anului sunt deja alarmante: importurile au atins 4 457 tone, adică aproape 60% din totalul înregistrat pe întreg parcursul lui 2024, arată o analiză a Asociației Agrocereale, semnată de directorul executiv, Iurie Rija.

„După un trend pozitiv în 2023–2024, cu o revigorare timidă a producției locale, 2025 aduce un recul brusc. Ne confruntăm cu riscul real de a redeveni dependenți de carnea de porc importată, mai ales în lipsa unor intervenții rapide și coerente din partea autorităților”, avertizează Rija.

Importurile din primul trimestru au costat bugetele companiilor 369,8 milioane lei. Paradoxal, în ciuda panicii din piață și a anticipării unor scumpiri de până la 20% înainte de Paște, datele arată că prețul mediu de import cu taxe a fost mai mic decât în 2023 și 2024: 86,7 lei/kg față de 91,1 lei/kg anul trecut. Fără taxe, prețul mediu a fost de 68,7 lei/kg, în scădere față de anii anteriori.

„Nu există un temei economic real pentru scumpiri. Costurile de import au scăzut, iar consumul în primele luni ale anului a fost cu 40% mai mic decât în perioada similară din 2024. Singura explicație posibilă pentru scumpirile anunțate e specula și anticiparea unui vârf de cerere de Paște”, explică directorul Agrocereale.

Dacă la capitolul carne congelată ritmul a explodat, la porcii vii s-a produs colapsul: în primul trimestru din 2025, Moldova a importat doar 3 713 capete, o prăbușire dramatică față de cele peste 48 000 capete din 2024. Motivul: riscurile sanitare și restricțiile impuse pe fondul pestei.

Valoarea totală a importurilor de porci vii a fost de doar 8,5 milioane lei, comparativ cu 132 milioane în 2024 și aproape 200 milioane în 2023. De asemenea, prețul mediu pe cap de porc a scăzut la 2 293 lei – cu 29% mai mic decât acum doi ani.

În fruntea clasamentului importatorilor de carne de porc se află ROGOB (deține magazinul UNIC din Chișinău), cu 1 371 tone aduse în doar trei luni – adică 83% din totalul întregului an 2024. Urmează Happy Viking (666 tone), Basarabia-Nord (530 tone), Benderskii Miasokombinat (555 tone), și Carmez Processing (571 tone). Aceștia și-au ajustat rapid strategiile, reacționând la criza internă și pregătindu-se pentru cererea sporită de Paște.

Pe partea de porci vii, piața e aproape înghețată. Doar ART-MEAT COMPANY și ORHCOJDOI SRL mai sunt active, cu 65 tone fiecare. Celelalte companii de profil fie și-au suspendat activitatea, fie au dispărut complet din datele oficiale.

Carnea de porc importată în Moldova provine exclusiv din UE, cu Spania și Polonia pe primele locuri. În doar trei luni, Spania a exportat spre Moldova 2 088 tone, apropiindu-se de întreg volumul anului precedent. Polonia, cândva lider detașat, pierde teren: doar 856 tone în T1 2025.

Alte surse importante: Germania (312 tone), Olanda (179 tone), plus cantități semnificative din alte state membre UE, neidentificate individual.

Prețul mediu de import în Transnistria este semnificativ mai mic decât pe malul drept al Nistrului – 64,5 lei/kg (cu taxe) față de 86,7 lei/kg în Republica Moldova. Această diferență de peste 22 lei/kg se datorează în principal regimului vamal privilegiat al regiunii, unde nu se achită TVA la import.

Asociația Agrocereale cere intervenția rapidă a statului: compensații pentru fermele afectate, programe de repopulare și monitorizarea prețurilor la raft.

„2025 este anul unei tranziții forțate de la un model mixt de aprovizionare către unul bazat aproape exclusiv pe carne procesată importată. E o schimbare care poate părea firească pe termen scurt, dar pe termen lung compromite autonomia zootehniei moldovenești”, concluzionează Iurie Rija.