Alerată în aer! Avion Tarom care zbura la Chișinău, lovit de fulger

Piloţii unui avion TAROM ce zbura pe ruta Bucureşti- Chişinău au decis să revină pe aeroportul „Henri Coandă” (Otopeni) din Bucureşti deoarece avionul ar fi fost lovit de fulger.

Pasagerii zborului RO209 au fost transportaţi cu un alt avion, un Boeing 737-700NG

Noaptea trecută, pasagerii zborului RO209 au fost transportaţi cu un alt avion, un Boeing 737-700NG. Avionul a decolat de pe aeroportul ”Henri Coandă” (Otopeni) din capitală în jurul orei 00:30.

Zborul RO209 s-a întors după decolare pe aeroportul din Bucureşti, după ce ar fi fost lovit de un fulger. Informaţia a fost publicată în premieră de Bordingpass.

Conform datelor de pe site-urile de urmărire a zborurilor, avionul, un Boeing 737-82R, a aterizat în siguranţă în Capitală la ora 23:25.

Avioanele sunt lovite des de fulgere în timpul zborului, însă nu au daune mari, deoarece structura lor este gândită să depăşească acest tip de incidente. Avioanele comerciale sunt construite cu măsuri de siguranţă specifice pentru a face faţă fulgerelor. De exemplu, multe avioane sunt echipate cu conductori de electricitate pe exteriorul lor, iar componentele critice ale aeronavei sunt ecranate împotriva interferenţelor electromagnetice. De asemenea, cabinele sunt construite pentru a fi sigure.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fulger #avion #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.