Alerată în aer! Avion Tarom care zbura la Chișinău, lovit de fulger

Piloţii unui avion TAROM ce zbura pe ruta Bucureşti- Chişinău au decis să revină pe aeroportul „Henri Coandă” (Otopeni) din Bucureşti deoarece avionul ar fi fost lovit de fulger.

Pasagerii zborului RO209 au fost transportaţi cu un alt avion, un Boeing 737-700NG

Noaptea trecută, pasagerii zborului RO209 au fost transportaţi cu un alt avion, un Boeing 737-700NG. Avionul a decolat de pe aeroportul ”Henri Coandă” (Otopeni) din capitală în jurul orei 00:30.

Zborul RO209 s-a întors după decolare pe aeroportul din Bucureşti, după ce ar fi fost lovit de un fulger. Informaţia a fost publicată în premieră de Bordingpass.

Conform datelor de pe site-urile de urmărire a zborurilor, avionul, un Boeing 737-82R, a aterizat în siguranţă în Capitală la ora 23:25.

Avioanele sunt lovite des de fulgere în timpul zborului, însă nu au daune mari, deoarece structura lor este gândită să depăşească acest tip de incidente. Avioanele comerciale sunt construite cu măsuri de siguranţă specifice pentru a face faţă fulgerelor. De exemplu, multe avioane sunt echipate cu conductori de electricitate pe exteriorul lor, iar componentele critice ale aeronavei sunt ecranate împotriva interferenţelor electromagnetice. De asemenea, cabinele sunt construite pentru a fi sigure.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fulger #avion #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Strâmtoarea Hormuz rămâne unul dintre cele mai importante coridoare energetice din lume, iar funcționarea sa este esențială pentru comerțul global cu petrol. Potrivit datelor publicate de U.S. Energy Information Administration, cele mai dependente de acest coridor maritim sunt statele exportatoare din Golf și marile economii asiatice.

Datele, care reflectă situația din primul trimestru al anului 2025 și rămân relevante și în prezent, arată că principalul exportator de petrol care utilizează această rută este Arabia Saudită, cu aproximativ 37,2% din totalul transporturilor de țiței prin strâmtoare. Pe locul doi se află Irac cu 22,8%, urmat de Emiratele Arabe Unite cu 12,9%, Iran cu 10,6%, Kuwait cu 10,1% și Qatar cu 4,4%.

În ceea ce privește importurile, cel mai mare beneficiar al petrolului care trece prin această rută strategică este China, care absoarbe aproximativ 37,7% din fluxurile de petrol transportate prin strâmtoare. Pe locul doi se află India cu 14,7%, urmată de alte state asiatice cu 13,9%, South Korea cu 12% și Japan cu 10,9%.

Europa utilizează aproximativ 3,8% din petrolul transportat prin acest coridor, iar United States aproximativ 2,5%.

Strâmtoarea Hormuz este considerată unul dintre cele mai sensibile „chokepoint-uri” energetice din lume, deoarece o mare parte din exporturile de petrol ale statelor din Golful Persic trec prin acest pasaj îngust dintre Iran și Oman. Orice blocaj sau perturbare în zonă ar putea afecta imediat piețele globale de energie și ar putea provoca creșteri semnificative ale prețurilor petrolului.