Alerată în aer! Avion Tarom care zbura la Chișinău, lovit de fulger

Piloţii unui avion TAROM ce zbura pe ruta Bucureşti- Chişinău au decis să revină pe aeroportul „Henri Coandă” (Otopeni) din Bucureşti deoarece avionul ar fi fost lovit de fulger.

Pasagerii zborului RO209 au fost transportaţi cu un alt avion, un Boeing 737-700NG

Noaptea trecută, pasagerii zborului RO209 au fost transportaţi cu un alt avion, un Boeing 737-700NG. Avionul a decolat de pe aeroportul ”Henri Coandă” (Otopeni) din capitală în jurul orei 00:30.

Zborul RO209 s-a întors după decolare pe aeroportul din Bucureşti, după ce ar fi fost lovit de un fulger. Informaţia a fost publicată în premieră de Bordingpass.

Conform datelor de pe site-urile de urmărire a zborurilor, avionul, un Boeing 737-82R, a aterizat în siguranţă în Capitală la ora 23:25.

Avioanele sunt lovite des de fulgere în timpul zborului, însă nu au daune mari, deoarece structura lor este gândită să depăşească acest tip de incidente. Avioanele comerciale sunt construite cu măsuri de siguranţă specifice pentru a face faţă fulgerelor. De exemplu, multe avioane sunt echipate cu conductori de electricitate pe exteriorul lor, iar componentele critice ale aeronavei sunt ecranate împotriva interferenţelor electromagnetice. De asemenea, cabinele sunt construite pentru a fi sigure.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fulger #avion #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA) a venit cu o reacție la declarațiile ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, privind situația transportului regulat de pasageri din Republica Moldova.

Potrivit APOTA, deși ministrul a recunoscut existența unei probleme majore – lipsa oricărui serviciu regulat de transport pentru populația din 347 de localități – folosirea acestei situații drept argument pentru elaborarea unui nou proiect de modificare a Codului transporturilor rutiere este „un neadevăr”.

Asociația susține că ministrul ar omite deliberat cauzele reale ale crizei, care nu țin exclusiv de prevederile Codului transporturilor rutiere, ci și de „corupția din cadrul Agenția Națională Transport Auto (ANTA)”, precum și de incapacitatea Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) de a interveni prin instrumentele legale deja existente.

Totodată, APOTA afirmă că Vladimir Bolea a „uitat” să menționeze că unele prevederi ale Codului, care au favorizat actuala criză, au fost promovate chiar de MIDR în urmă cu doi ani și au fost dur criticate la acel moment de asociație, care a avertizat public asupra consecințelor negative.

În reacția sa, APOTA mai acuză ministerul că noua inițiativă de modificare a Codului transporturilor rutiere, la fel ca cea din 2023, ar contraveni Regulamentul UE nr. 1370, introducând restricții suplimentare privind modificarea rutelor regulate. Potrivit asociației, aceste restricții nu vor rezolva problema celor 347 de localități fără transport, ci se vor răsfrânge asupra rutelor existente, funcționale de zeci de ani.

APOTA susține că impactul acestor restricții nu a fost evaluat intenționat, întrucât scopul real al inițiativei ar fi „protejarea unor interese de grup ilegale”. În același context, asociația acuză ANTA că ar deschide noi rute regulate în favoarea unui transportator „protejat ani la rând de MIDR și ANTA”, fără legătură cu localitățile rămase fără transport.

Potrivit APOTA, noile curse ar fi, de fapt, „curse-clonă”, lansate cu aproximativ 15 minute înaintea unor rute istorice, cu scopul de a le scoate de pe piață.

În concluzie, APOTA afirmă că problemele reale ale populației și deficitul major de transport regulat sunt folosite de MIDR „ca ambalaj” pentru promovarea unor noi scheme, similare celor invocate anterior sub pretextul „fiscalizării” și „digitalizării”, în cazul proiectelor e-GPS și e-bilet.

Asociația subliniază că deficitul de transport din cele 347 de localități nu poate fi soluționat prin actuala inițiativă de modificare a Codului transporturilor rutiere și cere autorităților să renunțe la măsuri care ar afecta rutele existente, fără a rezolva problema de fond.