Analiză Bloomberg: Cum se descurcă Europa în războiul energetic al lui Putin

14 Ian. 2023, 17:05
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Ian. 2023, 17:05 // Actual //  bani.md

Dacă Vladimir Putin a intenționat să paralizeze sistemul energetic al Europei prin reducerea exporturilor de gaz rusesc către continent, deocamdată nu a reușit, se arată într-o analiză Bloomberg.

Scenariul apocaliptic al penelor de curent nu s-a materializat datorită unei ierni neobișnuit de blânde, raționalizării energiei electrice și trecerii la alte surse de energie.

Cu toate acestea, economiile din regiune nu sunt încă în afara pericolului: În urma crizei, gospodăriile și întreprinderile s-au confruntat cu prețuri record la electricitate care au provocat o inflație galopantă și rate ale dobânzii mai mari. În timp ce războiul continuă în Ucraina și livrările de gaz rusesc se reduc la un nivel scăzut, securitatea energetică a Europei pare mai vulnerabilă ca niciodată la evenimentele globale imprevizibile.

1. Cum am ajuns aici?

Chiar înainte ca președintele rus să lanseze invazia în Ucraina în februarie 2022, sistemul energetic al Europei era sub presiune. Cererea de energie electrică crescuse vertiginos, pe măsură ce economiile își reveneau după blocajele provocate de pandemie, iar o iarnă lungă și aspră a stimulat cererea de încălzire.

Producătorii de energie electrică s-au străduit să răspundă, deoarece gazele naturale care alimentează multe centrale electrice erau în criză, iar vitezele neobișnuit de scăzute ale vântului au redus producția de la turbinele eoliene care deveniseră o parte vitală a mixului energetic al continentului. Rezultatul: prețurile energiei electrice s-au triplat în a doua jumătate a anului 2021.

Apoi, campania militară a Rusiei a declanșat sancțiuni împotriva Moscovei, iar Putin a ripostat prin transformarea gazului într-o armă. Până în septembrie 2022, Rusia a oprit toate livrările prin intermediul unei conducte cheie către Germania. Euro s-a prăbușit pe măsură ce investitorii au luat în calcul lovitura așteptată pentru economia europeană.

2. Cum a reușit Europa să evite un colaps energetic?

În primul rând, consumând mai puțin. Pe măsură ce prețurile la electricitate și gaz au crescut de cel puțin patru ori peste normele istorice, proprietarii de locuințe și de afaceri și-au redus consumul de energie pentru a face facturile accesibile. Guvernele au suprimat consumul reducând încălzirea și iluminatul în instituțiile de stat, de la piscinele municipale și sălile de sport până la palatele prezidențiale.

Oamenii au făcut dușuri mai scurte, au coborât termostatele și și-au izolat mai bine locuințele. Criza a consolidat ceea ce oficialii francezi au numit “sobrietate energetică”, Morgan Stanley prognozând că, până în 2023, consumul de gaze în Europa va fi cu aproximativ 16% sub media sa de cinci ani.

Fabricile din Europa de Vest au folosit cu aproximativ un sfert mai puțin gaz decât de obicei între august și sfârșitul anului 2022, potrivit estimărilor BloombergNEF. Chiar și așa, producția a continuat să se extindă. În noiembrie 2022, producția manufacturieră din zona euro se situa cu 3% peste media sa din 2021.

Reducerea cererii / Consumul de gaze în Germania a fost sub nivelul din anii precedenți

Sursă: Trading Hub Europe, Agenția Federală de Rețele din Germania.

3. Cum a înlocuit Europa energia rusească?

Norvegia a suplinit Rusia ca cel mai mare furnizor de gaze din regiune, exporturile crescând cu 8% în 2022. Germania și Țările de Jos au instalat noi instalații pentru a descărca gazul natural lichefiat livrat din zone atât de îndepărtate precum Qatar, SUA și Australia.

Importurile de GNL către principalele piețe europene s-au dublat aproximativ în 2022, potrivit Morgan Stanley. De asemenea, Germania a prelungit durata de viață a reactoarelor nucleare rămase și a reînviat unele centrale electrice pe cărbune pe care le scosese din uz din cauza amprentei mari de carbon. Utilizarea huilului și a lignitului pentru a genera energie în UE a crescut cu 6% în 2022 față de anul precedent.

4. A funcționat?

Luminile au rămas aprinse și majoritatea fabricilor au continuat să funcționeze. Iar Europa nu a fost niciodată la un pas de a rămâne fără gaze, datorită, în parte, iernii mai blânde decât media, care a redus cererea de încălzire. Orașe de la Berlin la Varșovia au înregistrat cel mai cald început de an din istorie în 2023, ceea ce a permis companiilor de utilități să reumple depozitele de gaz și a oferit Europei un tampon vital pentru iarna următoare. În ianuarie, prețurile la gaze au fost sub nivelul de la începutul războiului din Ucraina și cu 80% mai mici față de vârful din august – deși sunt încă mult peste mediile istorice. Prețurile energiei electrice au scăzut cu o valoare similară.

5. Așadar, criza se apropie de sfârșit?

Nu încă. Guvernele au cheltuit peste 700 de miliarde de dolari pentru a proteja gospodăriile și întreprinderile de creșterea prețurilor la energie. Iar acest lucru nu va opri ceea ce va fi probabil o recesiune prelungită și o scădere accentuată a nivelului de trai în întreaga regiune. Eliminarea celei mai mari părți a gazului și petrolului rusesc din mixul energetic al Europei a lăsat prețurile ostatice unor oscilații mai mari ale prețurilor, iar prima de risc rezultată ar putea face ca consumatorii să plătească mai mult în anii următori.

6. De ce era Europa atât de dependentă de energia rusească?

Rusia a fost unul dintre cei mai mari exportatori de gaz din lume, iar Europa a fost principalul său client. Pe măsură ce centralele pe bază de cărbune și cele nucleare din întregul bloc au fost închise în ultimii ani, Germania și alte câteva țări au devenit și mai dependente de conductele gigantice care transportau gaze din Siberia. Oficialii europeni au vorbit despre necesitatea de a reduce această dependență. Dar, având în vedere că ambele părți au avut de câștigat, iar gazul livrat prin conducte era adesea mai ieftin (și mai curat) decât alte surse de energie, s-au luat puține măsuri. Când a izbucnit conflictul din Ucraina, a devenit brusc de nesuportat ca Europa să cheltuiască până la 1 miliard de dolari pe zi pe gaz, petrol și cărbune importate din Rusia – bani care îi finanțează mașina de război.

7. A încetat Europa să mai folosească energia rusească pentru totdeauna?

Nu chiar. Livrările prin conducte prin Ucraina s-au redus la doar 3% din cererea din Europa Centrală și de Vest în trimestrul al patrulea, dar Rusia a fost în continuare al treilea mare furnizor de GNL al Europei în 2022, potrivit Morgan Stanley. Dacă fluxurile vor scădea la zero și, dacă da, când, este greu de spus. În timp ce analiștii din domeniul energiei iau în considerare acest lucru în modelele lor, nici Rusia, nici UE nu au sugerat că va exista o oprire completă în curând. Sancțiunile impuse de UE Moscovei vizează eliminarea treptată a importurilor de energie rusească, dar calendarul depinde în parte de ușurința cu care pot fi găsite surse alternative – o provocare deosebită pentru națiunile din Europa de Est. Gazul continuă să circule prin Ucraina, iar o conductă care trece prin Turcia și ajunge în Balcani este, de asemenea, operațională.

8. Există dezavantaje în cazul renunțării la gazul rusesc?

Diversificarea surselor de aprovizionare cu energie este, în general, un lucru bun, dar faptul de a se baza mai mult pe piața mondială a gazelor naturale vine cu riscuri. Este un produs de bază utilizat din ce în ce mai mult în întreaga lume, iar companiile europene de utilități sunt în concurență cu cumpărătorii din Asia. Orice revenire a economiei Chinei, cea mai mare din lume, ar putea crește concurența pentru acest combustibil și ar putea duce la creșterea prețurilor. GNL este, de asemenea, mai intensiv în ceea ce privește emisiile de dioxid de carbon decât gazul prin conducte.

9. Ce înseamnă toate acestea pentru ambițiile ecologice ale Europei?

Pe termen scurt, renașterea unor centrale electrice pe bază de cărbune pare a fi o veste proastă pentru climă. Pe termen mai lung, criza a făcut ca guvernele europene să fie mai hotărâte să renunțe la energia rusească – și la combustibilii fosili în general – și să accelereze adoptarea unor tehnologii mai puțin poluante. Producția de energie solară și eoliană a urcat cu 12% în 2022, stimulată de mai multe instalații și de o revenire a vitezei vântului. Agenția Internațională a Energiei a declarat în decembrie că prevede că implementarea globală a energiei curate, cum ar fi parcurile eoliene și parcurile solare, aproape se va dubla în următorii cinci ani.

Deocamdată, factorii de decizie politică au rămas la politica emblematică a UE în domeniul climei, “Green Deal”, care include un pachet de legi pentru a reduce la zero emisiile de gaze cu efect de seră până la jumătatea secolului. În 2020, cele 27 de țări ale UE au obținut aproximativ o cincime din energia totală din surse regenerabile și au planificat să dubleze această cotă la 40% până în 2030. În urma războiului din Ucraina, obiectivul a fost ridicat la 45%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

22 Nov. 2024, 12:32
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Nov. 2024, 12:32 // Actual //  Ursu Victor

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău