Antreprenorul care a rescris regulile succesului – de la sărăcie la opulență

23 Mart. 2025, 12:26
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
23 Mart. 2025, 12:26 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Falimentul părinţilor săi, comercianţi umili care confecţionau pălării de paie, ar fi putut să-i topească orice elan antreprenorial lui Guccio Gucci, născut pe 26 martie 1881 la Florenţa. În urma acestui eveniment a fost forţat, la 17 ani, să plece de acasă pentru a-şi câştiga existenţa şi a reuşit să se angajeze la Savoy, în Londra, unul dintre cele mai extravagante hoteluri ale vremii. Timp de câţiva ani, a lucrat ca spălător de vase, chelner, hamal şi liftier – această slujbă fiind o meserie importantă, dat fiind că pe atunci lifturile erau extrem de rare, iar clienţii hotelului erau oameni bogaţi.

Astfel, a avut prilejul să observe că aceştia aveau genţi de călătorie şi că erau mai preocupaţi de calitate decât de preţ. După câţiva ani de muncă în Londra, tânărul Gucci s-a întors la Florenţa, s-a căsătorit şi s-a angajat. A supravieţuit Primului Război Mondial şi s-a angajat în cadrul unei companii care producea obiecte de pielărie.

A fost avansat, i s-a oferit un loc de muncă la Roma, dar pentru că soţia sa nu a dorit să părăsească Florenţa, o perioadă a făcut naveta între cele două oraşe. Încurajat de soţia sa şi invenstind toate economiile familiei, şi-a deschis propriul magazin de pielărie în Florenţa, sub numele Gucci. Iniţial, vindea genţi şi produse de piele fabricate de alte firme, dar apoi a decis să facă pasul spre producerea propriilor obiecte. În această etapă, mulţi dintre clienţi nu plăteau la timp, iar antreprenorul italian se confrunta cu dificultăţi, fiind chiar la un pas să îşi abandoneze visul. Salvarea a venit din partea viitorului său ginere, care i-a împrumutat bani, în loc să plătească nunta programată.

La scurt timp, Guccio Gucci a echilibrat afacerea, dar un nou moment dificil a intervenit odată cu al Doilea Război Mondial, când accesul la materii prime era dificil. Cum nu avea suficientă piele la dispoziţie pentru a produce obiectele artizanale cu care devenise deja cunoscut, artizanii din echipa sa au inclus în producţie alte tipuri de materiale, ca pânza (aplicată în cele mai expuse zone ale genţilor – curele, încuietori sau colţuri). Acest moment este unul de referinţă pentru industria de pielărie, fiind prima dată când pentru producţia de genţi de piele au fost folosite materiale complementare.

Un pas important în istoria brandului a fost extinderea în afara Florenţei, la insistenţele unuia dintre cei trei fii ai săi. Deşi în primă fază nu a fost de acord cu această idee, Guccio a fost convins în cele din urmă să accepte deschiderea unui magazin la Roma, o decizie care s-a dovedit a fi inspirată. După terminarea războiului, firma s-a confruntat din nou cu probleme financiare, care au fost depăşite prin împrumuturi bancare. Un alt moment definitoriu pentru evoluţia firmei a fost cel în care, tot la insistenţele fiilor săi, afacerea a deschis un magazin la New York. Din acel moment, dezvoltarea afacerii a accelerat, ajungând unul dintre cele mai cunoscute branduri la nivel mondial.

Marca Gucci, care s-a extins şi în domenii ca bijuterii, ceasuri, fashion şi încălţăminte, se află acum în portofoliul conglomeratului Kering. În 2024, veniturile Gucci la nivel mondial au scăzut cu 23%, până la nivelul de 7,7 mld. euro.

În România, Gucci a operat un magazin timp de aproape zece ani, la parterul hotelului Athenee Palace Hilton, din Bucureşti. Spaţiul, operat în sistem franciză de antreprenori români, a fost închis în 2022, în condiţiile în care în 2021 a avut afaceri de 21 de milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Oct. 2026, 16:58
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Oct. 2026, 16:58 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova intră în anul 2027 cu un nou pachet de măsuri fiscale și vamale, care prevede majorarea unor impozite și accize, modificarea cotelor TVA, introducerea unor taxe noi și extinderea facilităților pentru anumite categorii de contribuabili. Parlamentul a adoptat pachetul de politici fiscale și vamale pentru anul viitor, iar Ministerul Finanțelor estimează că măsurile vor aduce încasări bugetare suplimentare de aproximativ 5,1 miliarde de lei. Cele mai mari venituri sunt așteptate din accize și TVA.

Potrivit documentului transmis Parlamentului și analizat de BANI.MD, una dintre cele mai importante modificări vizează accizele la carburanți. Pentru motorină este prevăzută o majorare de 20% în 2027, în timp ce accizele pentru majoritatea celorlalte mărfuri accizabile, inclusiv benzina, urmează să crească cu 10%. Majorarea accizei la motorină ar putea pune presiune asupra prețurilor la pompă, cu efecte asupra transportatorilor, agricultorilor și companiilor care utilizează cantități importante de combustibil. Totuși, creșterea accizei cu 20% nu înseamnă automat o scumpire a motorinei cu același procent, deoarece prețul final depinde și de cotațiile internaționale, cursul valutar și celelalte componente ale prețului.

Modificări importante sunt prevăzute și pentru impozitarea veniturilor persoanelor fizice. Scutirea personală anuală urmează să crească de la 29.700 la 40.020 lei, măsură care va reduce baza impozabilă pentru persoanele eligibile. În cazul contribuabililor care beneficiază de scutirea personală integrală și au suficiente venituri impozabile, creșterea acesteia ar putea însemna o economie fiscală de aproximativ 1.238 de lei anual, respectiv 103 lei lunar.

În schimb, regimul de impozitare a veniturilor din investiții devine mai strict. Cota aplicată dividendelor urmează să crească de la 6% la 8% pentru profiturile generate începând cu anul 2027. Totodată, pentru câștigurile de capital este prevăzută aplicarea cotei de 12% asupra întregului câștig impozabil, prin eliminarea reducerii de 50% a bazei de calcul.

O altă schimbare vizează sectorul HoReCa, unde cota TVA urmează să crească de la 8% la 12%. Modificarea ar putea influența prețurile serviciilor de alimentație publică și cazare, în funcție de măsura în care operatorii economici vor transfera costurile fiscale către consumatori.

Pachetul include și măsuri privind taxarea consumului de energie. Pentru gazele naturale utilizate de consumatorii casnici este prevăzută aplicarea cotei reduse de TVA de 8% pentru un consum de până la 150 de metri cubi lunar, începând cu 1 aprilie 2027. Consumul care depășește acest plafon va fi impozitat la cota standard. În cazul energiei electrice, documentul prevede păstrarea scutirii de TVA cu drept de deducere pentru primii 100 kWh consumați lunar per loc de consum.

La capitolul produse alimentare, pachetul prevede extinderea cotei reduse de TVA de 8% la ouă și carne de pasăre, precum și aplicarea cotei de 12% pentru anumite produse agricole. Modificările au provocat discuții privind impactul asupra producătorilor agricoli și asupra prețurilor de consum.
O altă noutate este introducerea unor taxe pentru bunurile procurate din magazinele online străine. Pentru coletele cu valoarea de până la 150 de euro este prevăzut un regim special de TVA, precum și o taxă de gestionare de 12 lei pentru fiecare colet. Măsura urmărește reducerea diferențelor de tratament fiscal dintre comerțul electronic transfrontalier și comercianții locali.

Noul pachet fiscal vizează și industria tutunului. Accizele la produsele din tutun sunt programate să crească cu 20% în 2027 și cu câte 15% în 2028 și 2029. Sunt prevăzute, de asemenea, taxe suplimentare pentru anumite băuturi îndulcite, băuturi energizante, lichide pentru țigări electronice și articole pirotehnice.

În premieră, proiectul introduce și accize pentru automobilele exclusiv electrice, calculate în funcție de masa vehiculului, în timp ce pentru autoturismele cu motoare cu ardere internă este prevăzută o majorare de 10% a accizelor.

Pentru mediul de afaceri, una dintre facilitățile importante este prelungirea până în 2029 a cotei zero pentru profitul nedistribuit, cu majorarea plafonului de eligibilitate de la 100 la 200 de milioane de lei. Măsura este destinată stimulării reinvestirii profitului și dezvoltării companiilor.

În același timp, pentru sectorul financiar și de asigurări este prevăzută aplicarea temporară, în anul 2027, a unei cote de 18% a impozitului pe venit, în timp ce gospodăriile țărănești urmează să fie supuse cotei de 12%, față de 7% în reglementarea anterioară.

Modificările vizează inclusiv impozitul pe avere. Pentru bunurile imobiliare cu destinație locativă este stabilit un prag de 4 milioane de lei, iar cota de 0,8% se va aplica numai asupra valorii care depășește această limită, în condițiile prevăzute de lege.

Potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor, impactul bugetar pozitiv direct al pachetului fiscal va fi de aproximativ 5,1 miliarde de lei. Din această sumă, 2,7 miliarde de lei ar urma să provină din accize, 1,6 miliarde de lei din TVA și aproximativ 820 de milioane de lei din impozitul pe venit și alte măsuri fiscale.

Guvernul susține că modificările urmăresc simplificarea legislației, consolidarea veniturilor bugetare și apropierea sistemului fiscal național de normele Uniunii Europene. Totodată, autoritățile afirmă că noile reguli trebuie să stimuleze investițiile și reinvestirea profiturilor, menținând anumite facilități pentru populație și mediul de afaceri.

Dezbaterile asupra proiectului au fost însoțite de numeroase amendamente înaintate de deputați. Printre modificările acceptate de Guvern în etapa examinării amendamentelor se numără menținerea temporară a cotei reduse de TVA de 8% pentru grâu, porumb și floarea-soarelui, concomitent cu introducerea mecanismului de taxare inversă.