Antreprenorul care a rescris regulile succesului – de la sărăcie la opulență

23 Mart. 2025, 12:26
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
23 Mart. 2025, 12:26 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Falimentul părinţilor săi, comercianţi umili care confecţionau pălării de paie, ar fi putut să-i topească orice elan antreprenorial lui Guccio Gucci, născut pe 26 martie 1881 la Florenţa. În urma acestui eveniment a fost forţat, la 17 ani, să plece de acasă pentru a-şi câştiga existenţa şi a reuşit să se angajeze la Savoy, în Londra, unul dintre cele mai extravagante hoteluri ale vremii. Timp de câţiva ani, a lucrat ca spălător de vase, chelner, hamal şi liftier – această slujbă fiind o meserie importantă, dat fiind că pe atunci lifturile erau extrem de rare, iar clienţii hotelului erau oameni bogaţi.

Astfel, a avut prilejul să observe că aceştia aveau genţi de călătorie şi că erau mai preocupaţi de calitate decât de preţ. După câţiva ani de muncă în Londra, tânărul Gucci s-a întors la Florenţa, s-a căsătorit şi s-a angajat. A supravieţuit Primului Război Mondial şi s-a angajat în cadrul unei companii care producea obiecte de pielărie.

A fost avansat, i s-a oferit un loc de muncă la Roma, dar pentru că soţia sa nu a dorit să părăsească Florenţa, o perioadă a făcut naveta între cele două oraşe. Încurajat de soţia sa şi invenstind toate economiile familiei, şi-a deschis propriul magazin de pielărie în Florenţa, sub numele Gucci. Iniţial, vindea genţi şi produse de piele fabricate de alte firme, dar apoi a decis să facă pasul spre producerea propriilor obiecte. În această etapă, mulţi dintre clienţi nu plăteau la timp, iar antreprenorul italian se confrunta cu dificultăţi, fiind chiar la un pas să îşi abandoneze visul. Salvarea a venit din partea viitorului său ginere, care i-a împrumutat bani, în loc să plătească nunta programată.

La scurt timp, Guccio Gucci a echilibrat afacerea, dar un nou moment dificil a intervenit odată cu al Doilea Război Mondial, când accesul la materii prime era dificil. Cum nu avea suficientă piele la dispoziţie pentru a produce obiectele artizanale cu care devenise deja cunoscut, artizanii din echipa sa au inclus în producţie alte tipuri de materiale, ca pânza (aplicată în cele mai expuse zone ale genţilor – curele, încuietori sau colţuri). Acest moment este unul de referinţă pentru industria de pielărie, fiind prima dată când pentru producţia de genţi de piele au fost folosite materiale complementare.

Un pas important în istoria brandului a fost extinderea în afara Florenţei, la insistenţele unuia dintre cei trei fii ai săi. Deşi în primă fază nu a fost de acord cu această idee, Guccio a fost convins în cele din urmă să accepte deschiderea unui magazin la Roma, o decizie care s-a dovedit a fi inspirată. După terminarea războiului, firma s-a confruntat din nou cu probleme financiare, care au fost depăşite prin împrumuturi bancare. Un alt moment definitoriu pentru evoluţia firmei a fost cel în care, tot la insistenţele fiilor săi, afacerea a deschis un magazin la New York. Din acel moment, dezvoltarea afacerii a accelerat, ajungând unul dintre cele mai cunoscute branduri la nivel mondial.

Marca Gucci, care s-a extins şi în domenii ca bijuterii, ceasuri, fashion şi încălţăminte, se află acum în portofoliul conglomeratului Kering. În 2024, veniturile Gucci la nivel mondial au scăzut cu 23%, până la nivelul de 7,7 mld. euro.

În România, Gucci a operat un magazin timp de aproape zece ani, la parterul hotelului Athenee Palace Hilton, din Bucureşti. Spaţiul, operat în sistem franciză de antreprenori români, a fost închis în 2022, în condiţiile în care în 2021 a avut afaceri de 21 de milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

12 Nov. 2026, 15:36
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
12 Nov. 2026, 15:36 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Produsele alimentare riscă să intre într-un nou val de scumpiri, pe măsură ce oferta de produse autohtone se va reduce, iar piața internă va deveni tot mai dependentă de importuri, potrivit  avertismentului BNM, care atrage atenția că majorarea prețurilor alimentare pe piețele internaționale ar putea fi transmisă treptat și consumatorilor moldoveni.

Potrivit BNM, în trimestrul III al anului 2026, ritmul anual de creștere a prețurilor la produsele alimentare s-a temperat și a ajuns la o medie de 5,03%, cu 0,87 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul precedent. Evoluția a fost determinată în principal de recolta agricolă favorabilă, care a contribuit la creșterea ofertei de produse autohtone și la reducerea presiunilor asupra prețurilor.

Cele mai importante contribuții la temperarea inflației alimentare au venit din partea legumelor, ouălor și produselor din carne.

„Condițiile climaterice favorabile din anul curent au susținut dezvoltarea culturilor agricole, contribuind la formarea unei oferte relativ mari de produse autohtone pe piața locală”, constată Banca Națională.

Totuși, situația favorabilă de pe piața internă contrastează cu evoluțiile internaționale. În timp ce în Moldova ritmul scumpirilor alimentare s-a temperat, pe piețele externe prețurile au continuat să crească. Potrivit datelor prezentate de BNM, produsele alimentare pe piața internațională au fost, în trimestrul III 2026, în medie cu 3,4% mai scumpe decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Banca centrală avertizează că această diferență ar putea deveni o problemă pentru consumatorii moldoveni în lunile următoare, odată cu diminuarea stocurilor de produse agricole autohtone și creșterea ponderii alimentelor importate.

Astfel, presiunile inflaționiste externe ar putea determina noi majorări ale prețurilor la produsele alimentare comercializate în Republica Moldova.

În plus, BNM atrage atenția că scumpirea energiei, a fertilizanților și a transportului la nivel internațional riscă să se transmită treptat în costurile de producție și, ulterior, în prețurile finale ale alimentelor.

Pentru anul 2026, Banca Națională prognozează o creștere medie anuală de 5,9% a prețurilor produselor alimentare, iar pentru 2027 estimează un ritm de 5,8%.

Deși aceste prognoze indică o temperare a presiunilor inflaționiste față de unele perioade precedente, ele nu presupun ieftinirea generalizată a alimentelor, ci continuarea creșterii prețurilor într-un ritm mai moderat.

Potrivit BNM, evoluția prețurilor alimentare în perioada următoare va depinde de oferta agricolă internă, de cererea populației, de cursul de schimb al leului și de evoluția prețurilor internaționale.

În același timp, raportul arată că inflația generală a accelerat până la 8,6% în septembrie 2026, iar presiunile provenite din sectorul energetic și din importuri continuă să reprezinte riscuri pentru stabilitatea prețurilor.