Antreprenorul care a rescris regulile succesului – de la sărăcie la opulență

23 Mart. 2025, 12:26
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
23 Mart. 2025, 12:26 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Falimentul părinţilor săi, comercianţi umili care confecţionau pălării de paie, ar fi putut să-i topească orice elan antreprenorial lui Guccio Gucci, născut pe 26 martie 1881 la Florenţa. În urma acestui eveniment a fost forţat, la 17 ani, să plece de acasă pentru a-şi câştiga existenţa şi a reuşit să se angajeze la Savoy, în Londra, unul dintre cele mai extravagante hoteluri ale vremii. Timp de câţiva ani, a lucrat ca spălător de vase, chelner, hamal şi liftier – această slujbă fiind o meserie importantă, dat fiind că pe atunci lifturile erau extrem de rare, iar clienţii hotelului erau oameni bogaţi.

Astfel, a avut prilejul să observe că aceştia aveau genţi de călătorie şi că erau mai preocupaţi de calitate decât de preţ. După câţiva ani de muncă în Londra, tânărul Gucci s-a întors la Florenţa, s-a căsătorit şi s-a angajat. A supravieţuit Primului Război Mondial şi s-a angajat în cadrul unei companii care producea obiecte de pielărie.

A fost avansat, i s-a oferit un loc de muncă la Roma, dar pentru că soţia sa nu a dorit să părăsească Florenţa, o perioadă a făcut naveta între cele două oraşe. Încurajat de soţia sa şi invenstind toate economiile familiei, şi-a deschis propriul magazin de pielărie în Florenţa, sub numele Gucci. Iniţial, vindea genţi şi produse de piele fabricate de alte firme, dar apoi a decis să facă pasul spre producerea propriilor obiecte. În această etapă, mulţi dintre clienţi nu plăteau la timp, iar antreprenorul italian se confrunta cu dificultăţi, fiind chiar la un pas să îşi abandoneze visul. Salvarea a venit din partea viitorului său ginere, care i-a împrumutat bani, în loc să plătească nunta programată.

La scurt timp, Guccio Gucci a echilibrat afacerea, dar un nou moment dificil a intervenit odată cu al Doilea Război Mondial, când accesul la materii prime era dificil. Cum nu avea suficientă piele la dispoziţie pentru a produce obiectele artizanale cu care devenise deja cunoscut, artizanii din echipa sa au inclus în producţie alte tipuri de materiale, ca pânza (aplicată în cele mai expuse zone ale genţilor – curele, încuietori sau colţuri). Acest moment este unul de referinţă pentru industria de pielărie, fiind prima dată când pentru producţia de genţi de piele au fost folosite materiale complementare.

Un pas important în istoria brandului a fost extinderea în afara Florenţei, la insistenţele unuia dintre cei trei fii ai săi. Deşi în primă fază nu a fost de acord cu această idee, Guccio a fost convins în cele din urmă să accepte deschiderea unui magazin la Roma, o decizie care s-a dovedit a fi inspirată. După terminarea războiului, firma s-a confruntat din nou cu probleme financiare, care au fost depăşite prin împrumuturi bancare. Un alt moment definitoriu pentru evoluţia firmei a fost cel în care, tot la insistenţele fiilor săi, afacerea a deschis un magazin la New York. Din acel moment, dezvoltarea afacerii a accelerat, ajungând unul dintre cele mai cunoscute branduri la nivel mondial.

Marca Gucci, care s-a extins şi în domenii ca bijuterii, ceasuri, fashion şi încălţăminte, se află acum în portofoliul conglomeratului Kering. În 2024, veniturile Gucci la nivel mondial au scăzut cu 23%, până la nivelul de 7,7 mld. euro.

În România, Gucci a operat un magazin timp de aproape zece ani, la parterul hotelului Athenee Palace Hilton, din Bucureşti. Spaţiul, operat în sistem franciză de antreprenori români, a fost închis în 2022, în condiţiile în care în 2021 a avut afaceri de 21 de milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Oct. 2026, 08:51
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
07 Oct. 2026, 08:51 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ieftinirea motorinei din ultimele zile reprezintă doar o gură de aer pentru agricultorii din Republica Moldova, după scumpirea acumulată față de începutul verii. Economistul Iurie Rija arată că majorarea prețului combustibilului a adăugat aproximativ 880 de lei la costurile pentru fiecare hectar lucrat, iar povara este și mai mare în cazul fermelor cu recolte slabe.

Potrivit economistului, la 6 octombrie prețul maxim al motorinei a coborât la 35,42 lei/litru, cu 1,42 lei mai puțin decât la sfârșitul lunii septembrie. Comparativ cu începutul lunii iulie, însă, combustibilul rămâne considerabil mai scump.

La începutul lui iulie, litrul de motorină costa 24,41 lei. Diferența față de nivelul din 6 octombrie este de aproximativ 11 lei/litru, ceea ce înseamnă o scumpire de circa 45%.

Iurie Rija susține că evoluția nu este determinată doar de prețul petrolului. Potrivit estimărilor citate de economist, restricțiile din Rusia și China, împreună cu perturbările din Golful Persic, ar scoate de pe piața internațională de export aproximativ 1–1,3 milioane de barili de motorină pe zi.

În aceste condiții, importatorii sunt nevoiți să concureze pentru volume mai mici de combustibil, iar presiunea se transmite inclusiv asupra prețurilor achitate de Republica Moldova.

Impactul asupra agriculturii este semnificativ. La un consum de aproximativ 80 de litri de motorină pentru un hectar, diferența de preț față de începutul verii generează cheltuieli suplimentare de circa 880 de lei/ha.

În cazul unei recolte de 5 tone la hectar, scumpirea motorinei adaugă aproximativ 176 de lei la costul fiecărei tone de producție. Dacă productivitatea scade la 3 tone/ha, costul suplimentar se apropie deja de 300 de lei pentru fiecare tonă.

„Cu cât recolta e mai slabă, cu atât costul pe tonă apasă mai tare”, explică Rija.

Economistul avertizează că, dacă prețurile oferite agricultorilor pentru cereale nu cresc suficient pentru a absorbi aceste cheltuieli, diferența este suportată direct din veniturile fermierilor. În consecință, rămân mai puține resurse pentru investiții și pentru finanțarea următorului sezon agricol.

În opinia lui Iurie Rija, reducerea prețului motorinei înregistrată la începutul lunii octombrie trebuie privită în contextul scumpirii acumulate în ultimele luni: „Ieftinirea din octombrie e o gură de aer, nu o rezolvare”.