Autoritățile rămân fără răspunsuri pentru datoriile salariale de la CFM

APP, Ministerul Infrastructurii și CFM sunt implicate în discuții pentru soluționarea problemei datoriilor la salarii, dar și pentru rezolvarea crizei financiare cu care se confruntă întreprinderea de stat, potrivit declarației directorului APP, Roman Cojuhari.

Cojuhari a subliniat că, deși APP nu are responsabilitatea directă în achitarea salariilor angajaților CFM, agenția depune toate eforturile pentru a sprijini compania și pentru a asigura fonduri din bugetul de stat pentru întreținerea infrastructurii feroviare.

„Am avut o ședință cu Ministerul Infrastructurii și CFM. Noi vorbim de o activitate economică și este responsabilitatea CFM să asigure plata salariilor. APP și Ministerul nu sunt direct responsabile pentru acest aspect, însă susținem orice acțiune propusă de CFM pentru a atrage fonduri din bugetul de stat și pentru a soluționa problemele financiare. Vom continua să comunicăm cu Ministerul și Parlamentul pentru a susține aceste măsuri”, a declarat Cojuhari.

Directorul APP a recunoscut că problemele financiare ale CFM nu sunt de dată recentă și că aceste dificultăți se acumulează de mulți ani. El a subliniat că CFM trebuie să își optimizeze procesele interne pentru a asigura ca veniturile generate de companie să acopere cheltuielile sale curente, inclusiv salariile angajaților.

„Înțelegem că este o problemă veche, dar CFM trebuie să își optimizeze procesele și să facă toate eforturile pentru ca veniturile să acopere cheltuielile. De asemenea, continuăm să colaborăm cu Ministerul și Parlamentul pentru a sprijini orice acțiune care poate rezolva această situație dificilă”, a adăugat Cojuhari.

În prezent, datoriile la salarii ale angajaților CFM se ridică la 190 de milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#CFM #datorii #salarii #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Radu Marian a declarat că demisia președintelui Consiliului Concurenței, Alexei Gherțescu, are la bază motive personale, însă a admis că instituția nu a avansat suficient de rapid în procesul de armonizare cu legislația Uniunii Europene.

„Demisia are la bază motive personale”, a precizat Marian, subliniind totodată că, în opinia sa, ritmul de adoptare a normelor europene în domeniul concurenței trebuia să fie mai accelerat.

Parlamentarul a menționat că, în mandatul lui Gherțescu, Consiliul Concurenței a adoptat totuși unele decizii importante. „Au fost adoptate câteva decizii importante, inclusiv în domeniul petrolului. Vorbim despre cea mai mare amendă din istoria Consiliului Concurenței, o amendă cumulativă de aproximativ 500 de milioane de lei, dacă îmi amintesc corect. De asemenea, au fost luate decizii importante și pe piața uleiului”, a spus Marian.

Deputatul a subliniat că politica de concurență este un element esențial pentru parcursul european al Republicii Moldova. „Concurența este un pilon fundamental pentru aderarea noastră la UE”, a punctat el.

Potrivit lui Marian, instituția are în față un volum mare de muncă legislativă. „Consiliul Concurenței are de aprobat aproximativ 80 de acte normative în perioada următoare. Evident, trebuie să accelerăm acest proces”, a declarat deputatul.