Autoritățile rămân fără răspunsuri pentru datoriile salariale de la CFM

APP, Ministerul Infrastructurii și CFM sunt implicate în discuții pentru soluționarea problemei datoriilor la salarii, dar și pentru rezolvarea crizei financiare cu care se confruntă întreprinderea de stat, potrivit declarației directorului APP, Roman Cojuhari.

Cojuhari a subliniat că, deși APP nu are responsabilitatea directă în achitarea salariilor angajaților CFM, agenția depune toate eforturile pentru a sprijini compania și pentru a asigura fonduri din bugetul de stat pentru întreținerea infrastructurii feroviare.

„Am avut o ședință cu Ministerul Infrastructurii și CFM. Noi vorbim de o activitate economică și este responsabilitatea CFM să asigure plata salariilor. APP și Ministerul nu sunt direct responsabile pentru acest aspect, însă susținem orice acțiune propusă de CFM pentru a atrage fonduri din bugetul de stat și pentru a soluționa problemele financiare. Vom continua să comunicăm cu Ministerul și Parlamentul pentru a susține aceste măsuri”, a declarat Cojuhari.

Directorul APP a recunoscut că problemele financiare ale CFM nu sunt de dată recentă și că aceste dificultăți se acumulează de mulți ani. El a subliniat că CFM trebuie să își optimizeze procesele interne pentru a asigura ca veniturile generate de companie să acopere cheltuielile sale curente, inclusiv salariile angajaților.

„Înțelegem că este o problemă veche, dar CFM trebuie să își optimizeze procesele și să facă toate eforturile pentru ca veniturile să acopere cheltuielile. De asemenea, continuăm să colaborăm cu Ministerul și Parlamentul pentru a sprijini orice acțiune care poate rezolva această situație dificilă”, a adăugat Cojuhari.

În prezent, datoriile la salarii ale angajaților CFM se ridică la 190 de milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#CFM #datorii #salarii #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite au prezentat aliaților europeni un plan preliminar de încetare a focului în Ucraina, care prevede păstrarea sub control rusesc a teritoriilor ocupate, relaxarea sancțiunilor împotriva Moscovei și renunțarea la aderarea Ucrainei la NATO. Dezvăluirea a fost făcută de agenția Bloomberg, care citează oficiali europeni la curent cu negocierile.

Potrivit surselor, planul a fost discutat joi la Paris, în cadrul unei întâlniri la nivel înalt, la care au participat președintele Franței Emmanuel Macron, diplomați din Marea Britanie și Germania, precum și trimisul special al SUA, Steven Witkoff, și secretarul de stat american Marco Rubio.

Documentul, aflat deocamdată în stadiu preliminar, nu a fost discutat cu partea ucraineană, însă Kievul, potrivit surselor Bloomberg, ar fi deschis la un armistițiu dacă și Kremlinul ar accepta un acord. Diplomații europeni subliniază însă că niciun stat occidental nu recunoaște anexarea teritoriilor ocupate de Rusia.

În paralel, secretarul de stat Marco Rubio a purtat discuții directe cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov, iar președintele american Donald Trump a declarat joi că Washingtonul așteaptă un răspuns clar din partea Rusiei „până la sfârșitul săptămânii”. În lipsa unui semnal pozitiv din partea Moscovei, SUA amenință că se vor retrage din procesul de mediere.

Rubio a adăugat că SUA nu sunt, deocamdată, pregătite să negocieze garanțiile de securitate solicitate de Ucraina, o poziție contestată de oficialii europeni care consideră că asemenea garanții sunt esențiale pentru stabilirea și menținerea unui regim de încetare a focului.

În paralel, delegația ucraineană prezentă la Paris a discutat despre un eventual mecanism de monitorizare internațională a unui armistițiu și despre posibilitatea trimiterii unui contingent de menținere a păcii.

Potrivit vicepreședintelui SUA, J.D. Vance, prezent vineri la Roma într-o întrevedere cu premierul italian Giorgia Meloni, Washingtonul este „optimist” în privința perspectivei unui acord: „Chiar și în ultimele 24 de ore, au apărut lucruri interesante. Avem speranțe că ne apropiem de finalul acestui război”, a declarat oficialul american.

Acest posibil acord de pace propus de administrația Trump ar putea marca o cotitură majoră în politica internațională, însă ridică semne de întrebare majore privind suveranitatea Ucrainei și viitorul arhitecturii de securitate europene.