Autoritățile rămân fără răspunsuri pentru datoriile salariale de la CFM

APP, Ministerul Infrastructurii și CFM sunt implicate în discuții pentru soluționarea problemei datoriilor la salarii, dar și pentru rezolvarea crizei financiare cu care se confruntă întreprinderea de stat, potrivit declarației directorului APP, Roman Cojuhari.

Cojuhari a subliniat că, deși APP nu are responsabilitatea directă în achitarea salariilor angajaților CFM, agenția depune toate eforturile pentru a sprijini compania și pentru a asigura fonduri din bugetul de stat pentru întreținerea infrastructurii feroviare.

„Am avut o ședință cu Ministerul Infrastructurii și CFM. Noi vorbim de o activitate economică și este responsabilitatea CFM să asigure plata salariilor. APP și Ministerul nu sunt direct responsabile pentru acest aspect, însă susținem orice acțiune propusă de CFM pentru a atrage fonduri din bugetul de stat și pentru a soluționa problemele financiare. Vom continua să comunicăm cu Ministerul și Parlamentul pentru a susține aceste măsuri”, a declarat Cojuhari.

Directorul APP a recunoscut că problemele financiare ale CFM nu sunt de dată recentă și că aceste dificultăți se acumulează de mulți ani. El a subliniat că CFM trebuie să își optimizeze procesele interne pentru a asigura ca veniturile generate de companie să acopere cheltuielile sale curente, inclusiv salariile angajaților.

„Înțelegem că este o problemă veche, dar CFM trebuie să își optimizeze procesele și să facă toate eforturile pentru ca veniturile să acopere cheltuielile. De asemenea, continuăm să colaborăm cu Ministerul și Parlamentul pentru a sprijini orice acțiune care poate rezolva această situație dificilă”, a adăugat Cojuhari.

În prezent, datoriile la salarii ale angajaților CFM se ridică la 190 de milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#CFM #datorii #salarii #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.