Autoritățile rămân fără răspunsuri pentru datoriile salariale de la CFM

APP, Ministerul Infrastructurii și CFM sunt implicate în discuții pentru soluționarea problemei datoriilor la salarii, dar și pentru rezolvarea crizei financiare cu care se confruntă întreprinderea de stat, potrivit declarației directorului APP, Roman Cojuhari.

Cojuhari a subliniat că, deși APP nu are responsabilitatea directă în achitarea salariilor angajaților CFM, agenția depune toate eforturile pentru a sprijini compania și pentru a asigura fonduri din bugetul de stat pentru întreținerea infrastructurii feroviare.

„Am avut o ședință cu Ministerul Infrastructurii și CFM. Noi vorbim de o activitate economică și este responsabilitatea CFM să asigure plata salariilor. APP și Ministerul nu sunt direct responsabile pentru acest aspect, însă susținem orice acțiune propusă de CFM pentru a atrage fonduri din bugetul de stat și pentru a soluționa problemele financiare. Vom continua să comunicăm cu Ministerul și Parlamentul pentru a susține aceste măsuri”, a declarat Cojuhari.

Directorul APP a recunoscut că problemele financiare ale CFM nu sunt de dată recentă și că aceste dificultăți se acumulează de mulți ani. El a subliniat că CFM trebuie să își optimizeze procesele interne pentru a asigura ca veniturile generate de companie să acopere cheltuielile sale curente, inclusiv salariile angajaților.

„Înțelegem că este o problemă veche, dar CFM trebuie să își optimizeze procesele și să facă toate eforturile pentru ca veniturile să acopere cheltuielile. De asemenea, continuăm să colaborăm cu Ministerul și Parlamentul pentru a sprijini orice acțiune care poate rezolva această situație dificilă”, a adăugat Cojuhari.

În prezent, datoriile la salarii ale angajaților CFM se ridică la 190 de milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#CFM #datorii #salarii #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.