Autoritățile rămân fără răspunsuri pentru datoriile salariale de la CFM

APP, Ministerul Infrastructurii și CFM sunt implicate în discuții pentru soluționarea problemei datoriilor la salarii, dar și pentru rezolvarea crizei financiare cu care se confruntă întreprinderea de stat, potrivit declarației directorului APP, Roman Cojuhari.

Cojuhari a subliniat că, deși APP nu are responsabilitatea directă în achitarea salariilor angajaților CFM, agenția depune toate eforturile pentru a sprijini compania și pentru a asigura fonduri din bugetul de stat pentru întreținerea infrastructurii feroviare.

„Am avut o ședință cu Ministerul Infrastructurii și CFM. Noi vorbim de o activitate economică și este responsabilitatea CFM să asigure plata salariilor. APP și Ministerul nu sunt direct responsabile pentru acest aspect, însă susținem orice acțiune propusă de CFM pentru a atrage fonduri din bugetul de stat și pentru a soluționa problemele financiare. Vom continua să comunicăm cu Ministerul și Parlamentul pentru a susține aceste măsuri”, a declarat Cojuhari.

Directorul APP a recunoscut că problemele financiare ale CFM nu sunt de dată recentă și că aceste dificultăți se acumulează de mulți ani. El a subliniat că CFM trebuie să își optimizeze procesele interne pentru a asigura ca veniturile generate de companie să acopere cheltuielile sale curente, inclusiv salariile angajaților.

„Înțelegem că este o problemă veche, dar CFM trebuie să își optimizeze procesele și să facă toate eforturile pentru ca veniturile să acopere cheltuielile. De asemenea, continuăm să colaborăm cu Ministerul și Parlamentul pentru a sprijini orice acțiune care poate rezolva această situație dificilă”, a adăugat Cojuhari.

În prezent, datoriile la salarii ale angajaților CFM se ridică la 190 de milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#CFM #datorii #salarii #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.