Băsescu le-a luat fața mai multor lideri europeni - bursierii lui Putin. A făcut publică lista cu demnitarii UE

Fostul președinte al României, Traian Băsescu, actual europarlamentar, a denunțat, miercuri, 5 octombrie, în Parlamentul European, problema susținerii lui Vladimir Putin de demnitari ai Uniunii Europene.

Traian Băsescu a enumerat o listă de foști lideri ai țărilor membre UE care „s-au pus în slujba lui Putin după terminarea mandatelor”. Președintele României l-a trecut în capul listei pe fostul cancelar social-democrat german Gerhard Schroder.

„Avem o altă mare problemă, problema consolidării lui Putin de către demnitari ai Uniunii Europene, și aici o să enumăr câțiva premieri ai Uniunii Europene care s-au pus în slujba lui Putin după terminarea mandatelor: Schroder e pe buzele tuturor”. De asemenea, fostul președinte a făcut referire și la Matteo Renzi, fost premier italian, care este angajat la o firmă rusească.

În plus, Traian Băsescu nu s-a oprit aici și și-a continuat lista. Pe aceasta se mai aflau Christian Kern, fost cancelar austriac, Francois Fillon, fost premier al Franței, Esko Aho, fost premier finlandez, Paavo Lipponen, fost premier finlandez, Karin Kneissl, fost ministru de externe austriac, Hans Schelling, fost ministru de finanțe austriac. În final, Băsescu l-a numit și pe Dominique Strauss Kahn, fost șef al FMI, care „sigur nu putea să lipsească”.

Traian Băsescu a fost întrerupt în timp ce își ținea discursul

„A te duce astăzi cu copilul în parc a devenit o acțiune de curaj. Alături de pachețel trebuie să îi iei celui mic și, doamne ferește, o trusă medicală”, a completat Băsescu. Europarlamentarul PMP nu a mai apucat să își termine discursul pe care îl pregătise, pentru că președintele de ședință, Rainer Wieland, Germania, PPE, i-a tăiat microfonul. Motivul ar fi fost că fostului președinte al României i-a expirat timpul alocat.

Băsescu nu a fost singurul europarlamentar român care a avut un discurs dur în Parlamentul European astăzi, 5 octombrie. Rareș Bogdan a amenințat că țara noastră va provoca o criză alimentară dacă România nu va intra în Spațiul Schengen. Politicianul le-a cerut statelor membre UE să nu își mai bată joc de România

#basescu #lista #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Goldman Sachs a redus semnificativ prognozele pentru prețul mediu al petrolului în 2025 și 2026, invocând riscurile tot mai mari generate de un război comercial global și de creșterea ofertei de țiței din partea OPEC+, ceea ce ar putea conduce la o recesiune economică, notează Reuters.

Conform noilor estimări, prețul mediu al petrolului Brent pentru 2025 este redus cu 5,5%, la 69 de dolari pe baril, iar prețul pentru WTI (West Texas Intermediate) cu 4,3%, la 66 de dolari. Pentru 2026, Goldman a scăzut prognoza și mai mult: cu 9% pentru Brent (62 USD/baril) și cu 6,3% pentru WTI (59 USD/baril).

„Riscurile pentru aceste prognoze revizuite sunt în continuare în scădere, mai ales pentru 2026, având în vedere amenințarea tot mai mare a unei recesiuni globale și, într-o măsură mai mică, a unei creșteri a ofertei OPEC+”, au precizat analiștii Goldman Sachs într-o notă transmisă investitorilor.

Vineri dimineață, la ora 04:08 GMT, Brent se tranzacționa la 69,59 USD/baril, iar WTI la 66,39 USD/baril.

Joi, prețurile petrolului au suferit cele mai mari scăderi procentuale din 2022 încoace, după ce președintele SUA, Donald Trump, a anunțat tarife comerciale reciproce impuse unui număr mare de țări. În paralel, opt membri OPEC+ au anunțat devansarea planului de eliminare a restricțiilor de producție, urmând să majoreze producția în luna mai.

Goldman a subliniat că această decizie demonstrează flexibilitatea OPEC+ de a implementa rapid creșteri mari ale producției, ceea ce reduce șansele ca prețul petrolului să fie susținut pe termen scurt de o scădere a ofertei.

Brokerul de pe Wall Street a ajustat în jos și prognoza privind creșterea cererii de petrol. Goldman se așteaptă acum ca cererea globală să crească doar cu 600.000 barili/zi în 2025, față de estimarea anterioară de 900.000 barili/zi, iar în 2026 creșterea a fost revizuită la 700.000 barili/zi.