Boeing anunţă planuri de strângere a 25 de miliarde de dolari, în contextul crizei de producţie

Boeing a anunţat marţi planuri ambiţioase de a strânge până la 25 de miliarde de dolari prin oferte de acţiuni şi obligaţiuni, alături de un acord de credit de 10 miliarde de dolari cu bănci mari, în încercarea de a-şi îmbunătăţi situaţia financiară deteriorată, scrie Reuters.

Deşi nu este clar când şi cât va reuşi compania să strângă prin aceste oferte, analiştii estimează că Boeing ar avea nevoie de între 10 şi 15 miliarde de dolari pentru a-şi menţine ratingurile de credit.

Compania se confruntă cu o scădere a producţiei modelului de succes, 737 MAX, după un incident de decolare în care s-a desprins o uşă, precum şi cu o grevă a mii de sindicalişti, care a început pe 13 septembrie. Boeing a declarat că nu a accesat noul acord de credit de 10 miliarde de dolari, care a fost aranjat de BofA, Citibank, Goldman Sachs şi JPMorgan.

„Acestea sunt două măsuri prudente pentru a sprijini accesul companiei la lichiditate”, a declarat Boeing, adăugând că ofertele pot oferi opţiuni pentru a-şi susţine bilanţul pe o perioadă de trei ani. Acţiunile companiei au crescut cu 1,6% după anunţ.

Agenţiile de evaluare S&P Global şi Fitch au avertizat luna trecută cu privire la o posibilă retrogradare a ratingului, dar au adăugat că ofertele de acţiuni şi obligaţiuni ar putea ajuta la menţinerea ratingului de investiţie al Boeing.

Totuşi, unii analişti, precum Nick Cunningham de la Agency Partners, au exprimat scepticism cu privire la aceste măsuri, sugerând că neclaritatea planului ar putea indica dificultăţi în atragerea de investitori.

Luni, preşedintele Emirates Airlines, Tim Clark, a vorbit despre temerile din industrie legate de capacitatea Boeing de a depăşi criza actuală. „În absenţa unei strângeri de fonduri printr-o ofertă de drepturi, văd o retrogradare iminentă a investiţiilor cu falimentul la orizont”, a afirmat Clark.

Compania are o datorie de 11,5 miliarde de dolari care va ajunge la maturitate până pe 1 februarie 2026 şi a angajat să emită 4,7 miliarde de dolari în acţiuni pentru a achiziţiona Spirit AeroSystems.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#baani #Afaceri #Boeing

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

O reformă urgentă a modului de finanțare și creditare a sectorului construcțiilor este esențială pentru reducerea prețurilor la locuințe și dezvoltarea unei piețe imobiliare sănătoase în Republica Moldova. Declarația a fost făcută vineri, 13 februarie 2026, de expertul în politici economice de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit economistului, modelul de finanțare aplicat în Republica Moldova diferă semnificativ de cel din România și din Uniunea Europeană, iar acest lucru se reflectă direct în costurile ridicate ale locuințelor. „La noi piața este mică, se construiește puțin, sunt puține tranzacții, iar de aici rezultă și prețurile mari”, a explicat Ioniță.

Datele analizate arată fluctuații majore ale indicelui construcțiilor rezidențiale în ultimul deceniu. Dacă în 2015 indicele era de 100%, acesta a urcat la un vârf de 165% în 2021, după care a coborât la 95% în 2023 și a revenit la 131% în 2025. Chiar și așa, nivelul actual rămâne sub boom-ul din 2021. Expertul susține că reglementările introduse după 2022–2023, inclusiv taxa de reglementare de 0,5% din valoarea lucrărilor, au afectat puternic piața. „La un proiect de 100 de milioane de euro, taxa este de 500 de mii de euro doar pentru a putea lucra. Această taxă lovește direct în business”, a subliniat el.

Raportat la PIB, sectorul construcțiilor rezidențiale a scăzut de la 2,3% în 2021 la doar 1,6% în 2025. În comparație, în Republica Moldova se construiește de două ori mai puțin decât în România și de aproape patru ori mai puțin decât media Uniunii Europene.

În paralel, portofoliul creditelor bancare pentru imobile a crescut puternic, de la 3,7 miliarde lei în 2015 la 29,4 miliarde lei în 2025. Jumătate din această sumă a fost contractată doar în ultimii doi ani, marcând o explozie a creditelor ipotecare. Totuși, structura finanțării este dezechilibrată: din totalul de 29,4 miliarde lei, doar 3,3 miliarde lei reprezintă credite pentru companiile de construcții, în timp ce 26,1 miliarde lei sunt credite ipotecare ale populației.

„Aproape toți banii din bănci care sunt destinați sectorului de construcții ajung la companii prin intermediul populației. Este o discrepanță enormă”, a explicat economistul.

Ioniță a amintit că în 2005 circa 70% din finanțarea sectorului era direcționată către companiile de construcții și doar 30% către populație, în timp ce astăzi proporția este inversă, companiile fiind finanțate în proporție de aproximativ 10%.

În 2025, populația a contractat credite ipotecare noi de 11,3 miliarde lei și a rambursat 3,8 miliarde lei, ceea ce indică o creștere netă a îndatorării de 7,5 miliarde lei. În același timp, companiile de construcții s-au îndatorat net cu doar 1,2 miliarde lei, situație similară cu cea din 2024.

Lipsa finanțării directe a dezvoltatorilor a dus la apariția unor mecanisme alternative, inclusiv atragerea investitorilor privați. În absența creditării bancare avantajoase, aceștia cumpără apartamente în fază incipientă la prețuri reduse și le revând ulterior mult mai scump. „Mai mult de 20% din prețul final al apartamentelor este legat de faptul că dezvoltatorii nu au acces la finanțare directă și sunt nevoiți să apeleze la investitori”, a afirmat Ioniță.

Expertul a subliniat că, în Uniunea Europeană, băncile finanțează direct 50–70% dintr-un proiect imobiliar, la dobânzi mai mici decât cele pentru creditele ipotecare ale populației. În Republica Moldova, acest model nu funcționează, ceea ce limitează accesul cetățenilor la locuințe mai ieftine și frânează dezvoltarea unei piețe competitive.

„Sectorul construcțiilor este cel care mișcă astăzi economia națională. Băncile ar putea finanța direct companiile de construcții, iar cetățenii, pe lângă creditele ipotecare, ar putea cumpăra locuințe în rate direct de la dezvoltator, pe 5 sau 10 ani, la un preț corect, fără costuri ascunse”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.