Boeing anunţă planuri de strângere a 25 de miliarde de dolari, în contextul crizei de producţie

Boeing a anunţat marţi planuri ambiţioase de a strânge până la 25 de miliarde de dolari prin oferte de acţiuni şi obligaţiuni, alături de un acord de credit de 10 miliarde de dolari cu bănci mari, în încercarea de a-şi îmbunătăţi situaţia financiară deteriorată, scrie Reuters.

Deşi nu este clar când şi cât va reuşi compania să strângă prin aceste oferte, analiştii estimează că Boeing ar avea nevoie de între 10 şi 15 miliarde de dolari pentru a-şi menţine ratingurile de credit.

Compania se confruntă cu o scădere a producţiei modelului de succes, 737 MAX, după un incident de decolare în care s-a desprins o uşă, precum şi cu o grevă a mii de sindicalişti, care a început pe 13 septembrie. Boeing a declarat că nu a accesat noul acord de credit de 10 miliarde de dolari, care a fost aranjat de BofA, Citibank, Goldman Sachs şi JPMorgan.

„Acestea sunt două măsuri prudente pentru a sprijini accesul companiei la lichiditate”, a declarat Boeing, adăugând că ofertele pot oferi opţiuni pentru a-şi susţine bilanţul pe o perioadă de trei ani. Acţiunile companiei au crescut cu 1,6% după anunţ.

Agenţiile de evaluare S&P Global şi Fitch au avertizat luna trecută cu privire la o posibilă retrogradare a ratingului, dar au adăugat că ofertele de acţiuni şi obligaţiuni ar putea ajuta la menţinerea ratingului de investiţie al Boeing.

Totuşi, unii analişti, precum Nick Cunningham de la Agency Partners, au exprimat scepticism cu privire la aceste măsuri, sugerând că neclaritatea planului ar putea indica dificultăţi în atragerea de investitori.

Luni, preşedintele Emirates Airlines, Tim Clark, a vorbit despre temerile din industrie legate de capacitatea Boeing de a depăşi criza actuală. „În absenţa unei strângeri de fonduri printr-o ofertă de drepturi, văd o retrogradare iminentă a investiţiilor cu falimentul la orizont”, a afirmat Clark.

Compania are o datorie de 11,5 miliarde de dolari care va ajunge la maturitate până pe 1 februarie 2026 şi a angajat să emită 4,7 miliarde de dolari în acţiuni pentru a achiziţiona Spirit AeroSystems.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#baani #Afaceri #Boeing

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.