Ce greșeli de management face Elon Musk. Un angajat de-al miliardarului: Face practic ceea ce vrea, oricând vrea

Elon Musk se descrie ca fiind un nano-manager, așa cum a declarat chiar el pentru The Wall-Street Journal în 2015. Stilul său de management ridică multe semne de întrebare, mai ales că nu vorbim de un stil obișnuit și firesc de leadership.

„Elon face practic ceea ce vrea, oricând vrea”, a declarat pentru Business Insider un muncitor din fabrica Tesla, care a fost în contact cu Musk.

Deleagă prea puține sarcini

Uneori, stilul său de lucru ușor haotic și controversat dă roade, însă alteori nu, fapte ce l-au plasat pe Elon Musk în mijlocul unor critici frecvente, principala fiind cea a micromanagementului.

În 2018, actualii și foști angajați ai Tesla au declarat pentru CNBC că acesta deleagă foarte puține sarcini angajaților săi și se încăpățânează să facă multe lucruri singur. Această decizie a fost una care a adus mult rău companiei, spun angajații. Într-un podcast din New York Times din septembrie 2020, CEO-ul Tesla a declarat că deleagă sarcini în număr limitat și că face el însuși cea mai mare parte a muncii majore de care are nevoie.

Decizii impulsive

Deciziile luate din impuls sunt alte greșeli pe care Elon Musk le face în viața sa profesională. Tim Higgins de la Wall Street Journal detaliază numeroase cazuri în care CEO-ul Tesla a părut să concedieze angajați și contractori din cauza unor excese de furie. Elon Musk a negat, însă, aceste afirmații, spunând că dă feedback „clar și sincer”.

Higgins scrie cum Musk a pus bazele unei atmosfere bazate pe frică la Tesla, un mediu în care miliardarul avea reputația de a exploda atât de față cu cu directori de top, cât și cu angajații care lucreau la liniile de asamblare.

Așteptări ireale

Raportarea din mai multe surse indică faptul că „marca” specială de micromanagement a lui Musk se traduce prin faptul că își stabilește adesea așteptări ireal de mari, refuză să-i consulte pe ceilalți atunci când ia decizii și, la rândul său, își frustrează echipa.

Un e-mail cu informații care au fost făcute publice de către oameni din interiorul Tesla arată că , la un moment dat, Elon Musk le-a spus oamenilor „Haideți să continuăm activitatea cu o viteză foarte foarte mare”, epxlicându-le faptul că trebuie să termine semestrul 1 cu rezultate excepționale, acordându-le noi termene de livrare extrem de ireale.

Stilul de conducere al lui Elon Musk, unul din motivele care contribuie la fluctuația de personal

Musk nu este niciodată mulțumit de munca echipei sale. Acesta este un semn revelator al unui micromanager. Se pare că această nemulțumire îl împiedică și să delege sarcinile către angajații săi. Acest lucru nu face decât să-i încurajeze pe oameni să plece, aspect ce contribuie la o fluctuație mare de personal în cadrul Tesla.

„Realitatea practică este că nu pot delega pentru că nu pot găsi oameni la care să deleg”, a spus acesta în trecut pentru The New York Times.

Elon Musk este al doilea cel mai bogat om al Planetei, potrivit Topului anual realizat de Forbes, cu o avere netă de 151 de miliarde de dolari. Compania sa, Tesla a înregistrat cele mai mari profituri din acest an, chiar și în ciuda dificultăților cauzate de pandemice, dar și a crizei de cipuri.

Recent, Tesla s-a confruntat cu probleme de control al calității cu cele mai noi caracteristici Model Y și pilot automat, ceea ce dus la deschiderea unei investigații federale. Musk conduce, de asemenea, producătorul aerospațial SpaceX, care este, de asemenea, în urmă cu precomenzile.

#management #greseli #miliardar #Elon Musk

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de ulei de floarea-soarelui ale Republicii Moldova încep să își revină în sezonul 2025–2026, după prăbușirea din anul trecut, arată analiza economistului Iurie Rija. În perioada iulie–noiembrie 2025, volumele livrate au ajuns la 38,2 mii tone, de șapte ori mai mult decât în aceeași perioadă din 2024, când sectorul abia a atins 5,2 mii tone. Totuși, creșterea spectaculoasă reflectă mai ales o revenire tehnică, nu o restabilire completă a capacităților industriale.

Deși exporturile au crescut față de minimul istoric din 2024, performanțele sezonului actual sunt încă modeste prin comparație cu anii de apogeu. În 2023, în aceeași perioadă, Moldova exporta aproape 98 mii tone, iar în 2022 – peste 70 mii tone. Astfel, nivelul din 2025 este cu 61% sub cel din 2023 și cu 46% sub cel din 2022. Concluzia: industria de procesare încă funcționează sub parametri normali, în ciuda unei revigorări evidente.

În perioada iulie–noiembrie 2025, prețul mediu al uleiului exportat a fost de 21,7 lei/kg, cu 18% peste media sezonului precedent și cu aproape 45% peste nivelul foarte scăzut din 2023. Corecția de preț contribuie direct la creșterea veniturilor sectorului, chiar dacă volumele sunt încă sub potențial. Încasările din export au ajuns la 831 milioane lei, față de doar 95 milioane lei în 2024. Totuși, nivelul rămâne inferior perioadelor de vârf: 1,46 miliarde lei în 2023 și 1,87 miliarde lei în 2022.

Potrivit lui Rija, luna noiembrie marchează un moment de cotitură: „Exporturi de 19,7 mii tone, cel mai mare volum lunar al sezonului, un volum de 54 de ori mai mare decât în noiembrie 2024, când sectorul s-a prăbușit la doar 368 tone, iar prețul mediu a fost de 21,96 lei/kg”.

Sectorul de procesare și export este extrem de centralizat, primii trei operatori cumulând 94% din totalul livrărilor:. Este vorba de Floarea Soarelui (Bălți) – 21,6 mii tone, lider detașat, dar încă la mai puțin de jumătate din capacitatea din 2022–2023 (41 mii tone în 2022, 96 mii tone în 2023), Danube Oil Company – 8,3 mii tone (22%) (Floarea Soarelui și Danube sunt controlate de milioanrul Vaja Jhashi n.a), Global Farming International – 5,9 mii tone (15%) (companie controlată de Ion Echim, soțul ex-viceguvernatoarei Emma Tăbîrță n.a).
Aceste cifre arată că, deși sectorul se mișcă, nu s-a produs încă o recuperare structurală.

În ceea ce privește destinațiile de export, Moldova revine pe piața UE și se clasează pe locul trei între furnizorii de ulei ai Uniunii, cu o cotă estimată la 2,2%, devansată doar de Ucraina și Serbia. În noiembrie 2025, principalele destinații au fost: Italia – 12.317 tone, Franța – 11.849 tone, România – 6.696 tone și Portugalia – 6.200 tone. În trecut, exporturile mergeau preponderent spre Orientul Mijlociu; acum, Moldova trece printr-un proces clar de „europeanizare” a traseelor comerciale.

În iulie–noiembrie 2025, Moldova a exportat 38.247 tone și a importat 5.588 tone, un raport de aproape 7:1. Este o îmbunătățire puternică față de sezonul trecut, când raportul era practic 1:1, însă mult sub nivelurile istorice (28:1 în 2022 și 45:1 în 2023).

În noiembrie 2025, exporturile au fost de 19.727 tone, în timp ce importurile au totalizat 1.224 tone.