Ce greșeli de management face Elon Musk. Un angajat de-al miliardarului: Face practic ceea ce vrea, oricând vrea

Elon Musk se descrie ca fiind un nano-manager, așa cum a declarat chiar el pentru The Wall-Street Journal în 2015. Stilul său de management ridică multe semne de întrebare, mai ales că nu vorbim de un stil obișnuit și firesc de leadership.

„Elon face practic ceea ce vrea, oricând vrea”, a declarat pentru Business Insider un muncitor din fabrica Tesla, care a fost în contact cu Musk.

Deleagă prea puține sarcini

Uneori, stilul său de lucru ușor haotic și controversat dă roade, însă alteori nu, fapte ce l-au plasat pe Elon Musk în mijlocul unor critici frecvente, principala fiind cea a micromanagementului.

În 2018, actualii și foști angajați ai Tesla au declarat pentru CNBC că acesta deleagă foarte puține sarcini angajaților săi și se încăpățânează să facă multe lucruri singur. Această decizie a fost una care a adus mult rău companiei, spun angajații. Într-un podcast din New York Times din septembrie 2020, CEO-ul Tesla a declarat că deleagă sarcini în număr limitat și că face el însuși cea mai mare parte a muncii majore de care are nevoie.

Decizii impulsive

Deciziile luate din impuls sunt alte greșeli pe care Elon Musk le face în viața sa profesională. Tim Higgins de la Wall Street Journal detaliază numeroase cazuri în care CEO-ul Tesla a părut să concedieze angajați și contractori din cauza unor excese de furie. Elon Musk a negat, însă, aceste afirmații, spunând că dă feedback „clar și sincer”.

Higgins scrie cum Musk a pus bazele unei atmosfere bazate pe frică la Tesla, un mediu în care miliardarul avea reputația de a exploda atât de față cu cu directori de top, cât și cu angajații care lucreau la liniile de asamblare.

Așteptări ireale

Raportarea din mai multe surse indică faptul că „marca” specială de micromanagement a lui Musk se traduce prin faptul că își stabilește adesea așteptări ireal de mari, refuză să-i consulte pe ceilalți atunci când ia decizii și, la rândul său, își frustrează echipa.

Un e-mail cu informații care au fost făcute publice de către oameni din interiorul Tesla arată că , la un moment dat, Elon Musk le-a spus oamenilor „Haideți să continuăm activitatea cu o viteză foarte foarte mare”, epxlicându-le faptul că trebuie să termine semestrul 1 cu rezultate excepționale, acordându-le noi termene de livrare extrem de ireale.

Stilul de conducere al lui Elon Musk, unul din motivele care contribuie la fluctuația de personal

Musk nu este niciodată mulțumit de munca echipei sale. Acesta este un semn revelator al unui micromanager. Se pare că această nemulțumire îl împiedică și să delege sarcinile către angajații săi. Acest lucru nu face decât să-i încurajeze pe oameni să plece, aspect ce contribuie la o fluctuație mare de personal în cadrul Tesla.

„Realitatea practică este că nu pot delega pentru că nu pot găsi oameni la care să deleg”, a spus acesta în trecut pentru The New York Times.

Elon Musk este al doilea cel mai bogat om al Planetei, potrivit Topului anual realizat de Forbes, cu o avere netă de 151 de miliarde de dolari. Compania sa, Tesla a înregistrat cele mai mari profituri din acest an, chiar și în ciuda dificultăților cauzate de pandemice, dar și a crizei de cipuri.

Recent, Tesla s-a confruntat cu probleme de control al calității cu cele mai noi caracteristici Model Y și pilot automat, ceea ce dus la deschiderea unei investigații federale. Musk conduce, de asemenea, producătorul aerospațial SpaceX, care este, de asemenea, în urmă cu precomenzile.

#management #greseli #miliardar #Elon Musk

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să exporte aproape exclusiv ulei de floarea-soarelui brut și să importe produse cu valoare adăugată mai mare, pentru care achită un preț cu peste 20% mai ridicat, potrivit analizei economistului Iurie Rija, care vizează comerțul exterior cu ulei de floarea-soarelui în luna iunie 2026.

Potrivit analizei, în iunie, Republica Moldova a exportat 17.925 de tone de ulei de floarea-soarelui în valoare de 418,3 milioane de lei, ceea ce reprezintă peste 93% din volumul total al comerțului exterior cu acest produs. În același timp, importurile au însumat doar 1.292 de tone, însă la o valoare de 36,7 milioane de lei. Prețul mediu al uleiului importat a fost cu 21,7% mai mare decât cel al uleiului exportat, deoarece Moldova vinde materie primă și cumpără ulei rafinat și ambalat.

Analiza arată că România domină aproape complet piața de desfacere pentru uleiul moldovenesc. Aproximativ 97,4% din exporturile de ulei au ajuns pe piața românească, în timp ce Bulgaria a absorbit doar 3,4% din categoria uleiului alimentar brut.

Pe partea de import, situația este inversă. Ucraina este principalul furnizor, cu peste 82% din volumul total al uleiului importat, fiind urmată de Rusia și România. Deși livrările din Rusia sunt mult mai mici, acestea au, în general, un preț mai ridicat decât cele din Ucraina.

Un alt aspect evidențiat de economist este concentrarea extremă a exporturilor. Aproape întregul export de ulei brut alimentar este realizat de Danube Oil Company SRL, companie care controlează peste 94% din această categorie.

În schimb, piața importurilor este mult mai fragmentată. În luna iunie au fost identificate 19 companii importatoare, iar cel mai mare importator a fost Sheriff SRL (controlat de oligarhul din Transnistria, Victor Gușan n.a), Floarea Soarelui (controlată de milionarul Vaja Jhashi n.a) urmat de Vintage Distribution, Moldretail Group și Kaufland.

În concluzie, Iurie Rija susține că Republica Moldova rămâne dependentă de un model economic în care exportă materie primă către un singur cumpărător dominant și importă produse procesate, cu valoare adăugată mai mare. Această structură reduce valoarea creată în economia locală și menține dependența atât de un număr restrâns de cumpărători externi, cât și de furnizorii de produse finite.