Ce greșeli de management face Elon Musk. Un angajat de-al miliardarului: Face practic ceea ce vrea, oricând vrea

Elon Musk se descrie ca fiind un nano-manager, așa cum a declarat chiar el pentru The Wall-Street Journal în 2015. Stilul său de management ridică multe semne de întrebare, mai ales că nu vorbim de un stil obișnuit și firesc de leadership.

„Elon face practic ceea ce vrea, oricând vrea”, a declarat pentru Business Insider un muncitor din fabrica Tesla, care a fost în contact cu Musk.

Deleagă prea puține sarcini

Uneori, stilul său de lucru ușor haotic și controversat dă roade, însă alteori nu, fapte ce l-au plasat pe Elon Musk în mijlocul unor critici frecvente, principala fiind cea a micromanagementului.

În 2018, actualii și foști angajați ai Tesla au declarat pentru CNBC că acesta deleagă foarte puține sarcini angajaților săi și se încăpățânează să facă multe lucruri singur. Această decizie a fost una care a adus mult rău companiei, spun angajații. Într-un podcast din New York Times din septembrie 2020, CEO-ul Tesla a declarat că deleagă sarcini în număr limitat și că face el însuși cea mai mare parte a muncii majore de care are nevoie.

Decizii impulsive

Deciziile luate din impuls sunt alte greșeli pe care Elon Musk le face în viața sa profesională. Tim Higgins de la Wall Street Journal detaliază numeroase cazuri în care CEO-ul Tesla a părut să concedieze angajați și contractori din cauza unor excese de furie. Elon Musk a negat, însă, aceste afirmații, spunând că dă feedback „clar și sincer”.

Higgins scrie cum Musk a pus bazele unei atmosfere bazate pe frică la Tesla, un mediu în care miliardarul avea reputația de a exploda atât de față cu cu directori de top, cât și cu angajații care lucreau la liniile de asamblare.

Așteptări ireale

Raportarea din mai multe surse indică faptul că „marca” specială de micromanagement a lui Musk se traduce prin faptul că își stabilește adesea așteptări ireal de mari, refuză să-i consulte pe ceilalți atunci când ia decizii și, la rândul său, își frustrează echipa.

Un e-mail cu informații care au fost făcute publice de către oameni din interiorul Tesla arată că , la un moment dat, Elon Musk le-a spus oamenilor „Haideți să continuăm activitatea cu o viteză foarte foarte mare”, epxlicându-le faptul că trebuie să termine semestrul 1 cu rezultate excepționale, acordându-le noi termene de livrare extrem de ireale.

Stilul de conducere al lui Elon Musk, unul din motivele care contribuie la fluctuația de personal

Musk nu este niciodată mulțumit de munca echipei sale. Acesta este un semn revelator al unui micromanager. Se pare că această nemulțumire îl împiedică și să delege sarcinile către angajații săi. Acest lucru nu face decât să-i încurajeze pe oameni să plece, aspect ce contribuie la o fluctuație mare de personal în cadrul Tesla.

„Realitatea practică este că nu pot delega pentru că nu pot găsi oameni la care să deleg”, a spus acesta în trecut pentru The New York Times.

Elon Musk este al doilea cel mai bogat om al Planetei, potrivit Topului anual realizat de Forbes, cu o avere netă de 151 de miliarde de dolari. Compania sa, Tesla a înregistrat cele mai mari profituri din acest an, chiar și în ciuda dificultăților cauzate de pandemice, dar și a crizei de cipuri.

Recent, Tesla s-a confruntat cu probleme de control al calității cu cele mai noi caracteristici Model Y și pilot automat, ceea ce dus la deschiderea unei investigații federale. Musk conduce, de asemenea, producătorul aerospațial SpaceX, care este, de asemenea, în urmă cu precomenzile.

#management #greseli #miliardar #Elon Musk

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un investitor care ajunge să dețină peste 33% din acțiunile cu drept de vot ale unei societăți tranzacționate pe o piață reglementată ar putea fi obligat să facă o ofertă pentru cumpărarea acțiunilor celorlalți acționari. Pragul este mai mic decât cel prevăzut în prezent de legislație, de peste 50%. Prevederea se regăsește în proiectul de modificare a Legii privind piața de capital, elaborat în contextul alinierii legislației Republicii Moldova la normele Uniunii Europene. Documentul este supus consultărilor publice.

Dacă investitorul nu își îndeplinește obligația, drepturile de vot aferente acțiunilor care depășesc pragul de 33% sunt suspendate, iar acesta și persoanele cu care acționează concertat nu mai pot cumpăra alte acțiuni ale aceleiași companii.

Oferta trebuie lansată cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de trei luni de la momentul în care investitorul este înregistrat la Depozitarul central cu o participație de peste 33%. Aceasta se adresează tuturor deținătorilor de valori mobiliare și vizează toate deținerile acestora. Totuși, acționarii cărora li se face oferta nu sunt obligați să-și vândă acțiunile: ei pot accepta oferta sau pot păstra în continuare acțiunile și calitatea de acționari ai companiei.

Proiectul stabilește și reguli pentru prețul oferit acționarilor. Acesta trebuie să fie echitabil, iar la calcularea lui pot fi luate în considerare prețul mediu ponderat de tranzacționare din ultimele 12 luni, valoarea activului net pe acțiune și valoarea stabilită printr-o expertiză realizată de un evaluator independent.

Dacă pragul de 33% este depășit fără intenție, de exemplu în urma răscumpărării și anulării unor acțiuni, a unei fuziuni, divizări sau succesiuni, investitorul poate fie să facă oferta publică, fie să vândă suficiente acțiuni pentru a elimina participația dobândită suplimentar.

O excepție este prevăzută pentru investitorii care au ajuns la peste 33% în urma unei oferte publice benevole adresate tuturor acționarilor și pentru toate deținerile acestora. În acest caz, obligația de a lansa ulterior oferta obligatorie nu se aplică.

Un alt prag prevăzut în proiect este de 90%. Dacă, după oferta de preluare, ofertantul ajunge să dețină cel puțin 90% din valorile mobiliare vizate, acesta poate cere retragerea obligatorie a acționarilor rămași, la un preț echitabil. Dacă nu face această solicitare, acționarii rămași pot cere ofertantului să le cumpere acțiunile.

Achitarea acțiunilor în cadrul ofertei ar urma să se facă doar în bani, iar ofertantul trebuie să dispună de mijloacele necesare pentru finanțarea ofertei.

Proiectul introduce și reguli pentru ofertele de preluare transfrontaliere, precum și pentru transmiterea anumitor informații prin Punctul unic de acces european (ESAP). Cheltuielile legate de pregătirea și desfășurarea ofertei, transferul banilor și procedurile de retragere sau achiziționare obligatorie ar urma să fie suportate de ofertant.

#companii listate #piața de capital #CNPF