Ce greșeli de management face Elon Musk. Un angajat de-al miliardarului: Face practic ceea ce vrea, oricând vrea

Elon Musk se descrie ca fiind un nano-manager, așa cum a declarat chiar el pentru The Wall-Street Journal în 2015. Stilul său de management ridică multe semne de întrebare, mai ales că nu vorbim de un stil obișnuit și firesc de leadership.

„Elon face practic ceea ce vrea, oricând vrea”, a declarat pentru Business Insider un muncitor din fabrica Tesla, care a fost în contact cu Musk.

Deleagă prea puține sarcini

Uneori, stilul său de lucru ușor haotic și controversat dă roade, însă alteori nu, fapte ce l-au plasat pe Elon Musk în mijlocul unor critici frecvente, principala fiind cea a micromanagementului.

În 2018, actualii și foști angajați ai Tesla au declarat pentru CNBC că acesta deleagă foarte puține sarcini angajaților săi și se încăpățânează să facă multe lucruri singur. Această decizie a fost una care a adus mult rău companiei, spun angajații. Într-un podcast din New York Times din septembrie 2020, CEO-ul Tesla a declarat că deleagă sarcini în număr limitat și că face el însuși cea mai mare parte a muncii majore de care are nevoie.

Decizii impulsive

Deciziile luate din impuls sunt alte greșeli pe care Elon Musk le face în viața sa profesională. Tim Higgins de la Wall Street Journal detaliază numeroase cazuri în care CEO-ul Tesla a părut să concedieze angajați și contractori din cauza unor excese de furie. Elon Musk a negat, însă, aceste afirmații, spunând că dă feedback „clar și sincer”.

Higgins scrie cum Musk a pus bazele unei atmosfere bazate pe frică la Tesla, un mediu în care miliardarul avea reputația de a exploda atât de față cu cu directori de top, cât și cu angajații care lucreau la liniile de asamblare.

Așteptări ireale

Raportarea din mai multe surse indică faptul că „marca” specială de micromanagement a lui Musk se traduce prin faptul că își stabilește adesea așteptări ireal de mari, refuză să-i consulte pe ceilalți atunci când ia decizii și, la rândul său, își frustrează echipa.

Un e-mail cu informații care au fost făcute publice de către oameni din interiorul Tesla arată că , la un moment dat, Elon Musk le-a spus oamenilor „Haideți să continuăm activitatea cu o viteză foarte foarte mare”, epxlicându-le faptul că trebuie să termine semestrul 1 cu rezultate excepționale, acordându-le noi termene de livrare extrem de ireale.

Stilul de conducere al lui Elon Musk, unul din motivele care contribuie la fluctuația de personal

Musk nu este niciodată mulțumit de munca echipei sale. Acesta este un semn revelator al unui micromanager. Se pare că această nemulțumire îl împiedică și să delege sarcinile către angajații săi. Acest lucru nu face decât să-i încurajeze pe oameni să plece, aspect ce contribuie la o fluctuație mare de personal în cadrul Tesla.

„Realitatea practică este că nu pot delega pentru că nu pot găsi oameni la care să deleg”, a spus acesta în trecut pentru The New York Times.

Elon Musk este al doilea cel mai bogat om al Planetei, potrivit Topului anual realizat de Forbes, cu o avere netă de 151 de miliarde de dolari. Compania sa, Tesla a înregistrat cele mai mari profituri din acest an, chiar și în ciuda dificultăților cauzate de pandemice, dar și a crizei de cipuri.

Recent, Tesla s-a confruntat cu probleme de control al calității cu cele mai noi caracteristici Model Y și pilot automat, ceea ce dus la deschiderea unei investigații federale. Musk conduce, de asemenea, producătorul aerospațial SpaceX, care este, de asemenea, în urmă cu precomenzile.

#management #greseli #miliardar #Elon Musk

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tinerii din Malta, Luxemburg și Belgia sunt cei mai înstăriți din Europa, în timp ce germanii se află surprinzător în a doua jumătate a clasamentului, cu o avere de trei ori mai mică decât cea a italienilor de aceeași vârstă. Datele reies din Sondajul privind Finanțarea și Consumul Gospodăriilor (HFCS), realizat de Banca Centrală Europeană și analizat de Euronews.

Potrivit studiului, averea netă mediană a persoanelor cu vârste între 16 și 34 de ani din zona euro este de 24.600 de euro, echivalentul a doar 18% din averea mediană a populației generale, estimată la 140.100 de euro.

Diferențele dintre state sunt însă mari. În Malta, tinerii au o avere mediană de 257.500 de euro, urmați de Luxemburg cu 135.000 de euro și Belgia cu 97.200 de euro. La polul opus se află Finlanda, unde averea netă mediană este de doar 5.700 de euro.

Clasamentul mai arată că tinerii din Croația (82.000 de euro), Slovacia (74.600 de euro), Estonia (62.200 de euro), Cehia (59.900 de euro) și Lituania (59.600 de euro) au acumulat averi importante, chiar dacă veniturile din aceste țări sunt considerabil mai mici decât media Uniunii Europene.

Una dintre cele mai interesante concluzii este diferența dintre Italia și Germania. Tinerii italieni dețin o avere mediană de 53.500 de euro, de aproximativ trei ori mai mare decât cea a tinerilor germani, estimată la doar 17.600 de euro.

Deși Republica Moldova nu este inclusă în studiul BCE, mai mulți indicatori sugerează că averea netă a tinerilor este considerabil sub nivelul statelor din zona euro. Salariul mediu brut în primul trimestru din 2026 a fost de 15.987 de lei (aproximativ 810 euro), de câteva ori mai mic decât în statele vest-europene. Totodată, transferurile de bani de peste hotare au ajuns la circa 1,5 miliarde de dolari anual, echivalentul a aproximativ o șeptime din PIB, iar în 2025 acestea au reprezentat 7,2% din veniturile gospodăriilor, ceea ce arată că multe familii continuă să depindă de sprijinul rudelor din străinătate.

Profesorul Fabian Pfeffer, de la Universitatea LMU din München, avertizează că averea acumulată la începutul vieții adulte nu reflectă doar eforturile individuale. Potrivit acestuia, factorii decisivi sunt sprijinul oferit de familie, donațiile și moștenirile, accesul la credite ipotecare, gradul de îndatorare și posibilitatea de a cumpăra o locuință.

„La această vârstă, o avere privată ridicată nu este doar rezultatul realizărilor individuale. Este și o poveste despre familie și despre instituții”, a explicat expertul pentru Euronews.

În opinia sa, achiziționarea primei locuințe reprezintă momentul în care cei mai mulți tineri încep să acumuleze avere în mod semnificativ, însă acest pas depinde, în multe cazuri, de ajutorul familiei și de condițiile oferite de piața imobiliară și sistemul financiar.