Ce greșeli de management face Elon Musk. Un angajat de-al miliardarului: Face practic ceea ce vrea, oricând vrea

Elon Musk se descrie ca fiind un nano-manager, așa cum a declarat chiar el pentru The Wall-Street Journal în 2015. Stilul său de management ridică multe semne de întrebare, mai ales că nu vorbim de un stil obișnuit și firesc de leadership.

„Elon face practic ceea ce vrea, oricând vrea”, a declarat pentru Business Insider un muncitor din fabrica Tesla, care a fost în contact cu Musk.

Deleagă prea puține sarcini

Uneori, stilul său de lucru ușor haotic și controversat dă roade, însă alteori nu, fapte ce l-au plasat pe Elon Musk în mijlocul unor critici frecvente, principala fiind cea a micromanagementului.

În 2018, actualii și foști angajați ai Tesla au declarat pentru CNBC că acesta deleagă foarte puține sarcini angajaților săi și se încăpățânează să facă multe lucruri singur. Această decizie a fost una care a adus mult rău companiei, spun angajații. Într-un podcast din New York Times din septembrie 2020, CEO-ul Tesla a declarat că deleagă sarcini în număr limitat și că face el însuși cea mai mare parte a muncii majore de care are nevoie.

Decizii impulsive

Deciziile luate din impuls sunt alte greșeli pe care Elon Musk le face în viața sa profesională. Tim Higgins de la Wall Street Journal detaliază numeroase cazuri în care CEO-ul Tesla a părut să concedieze angajați și contractori din cauza unor excese de furie. Elon Musk a negat, însă, aceste afirmații, spunând că dă feedback „clar și sincer”.

Higgins scrie cum Musk a pus bazele unei atmosfere bazate pe frică la Tesla, un mediu în care miliardarul avea reputația de a exploda atât de față cu cu directori de top, cât și cu angajații care lucreau la liniile de asamblare.

Așteptări ireale

Raportarea din mai multe surse indică faptul că „marca” specială de micromanagement a lui Musk se traduce prin faptul că își stabilește adesea așteptări ireal de mari, refuză să-i consulte pe ceilalți atunci când ia decizii și, la rândul său, își frustrează echipa.

Un e-mail cu informații care au fost făcute publice de către oameni din interiorul Tesla arată că , la un moment dat, Elon Musk le-a spus oamenilor „Haideți să continuăm activitatea cu o viteză foarte foarte mare”, epxlicându-le faptul că trebuie să termine semestrul 1 cu rezultate excepționale, acordându-le noi termene de livrare extrem de ireale.

Stilul de conducere al lui Elon Musk, unul din motivele care contribuie la fluctuația de personal

Musk nu este niciodată mulțumit de munca echipei sale. Acesta este un semn revelator al unui micromanager. Se pare că această nemulțumire îl împiedică și să delege sarcinile către angajații săi. Acest lucru nu face decât să-i încurajeze pe oameni să plece, aspect ce contribuie la o fluctuație mare de personal în cadrul Tesla.

„Realitatea practică este că nu pot delega pentru că nu pot găsi oameni la care să deleg”, a spus acesta în trecut pentru The New York Times.

Elon Musk este al doilea cel mai bogat om al Planetei, potrivit Topului anual realizat de Forbes, cu o avere netă de 151 de miliarde de dolari. Compania sa, Tesla a înregistrat cele mai mari profituri din acest an, chiar și în ciuda dificultăților cauzate de pandemice, dar și a crizei de cipuri.

Recent, Tesla s-a confruntat cu probleme de control al calității cu cele mai noi caracteristici Model Y și pilot automat, ceea ce dus la deschiderea unei investigații federale. Musk conduce, de asemenea, producătorul aerospațial SpaceX, care este, de asemenea, în urmă cu precomenzile.

#management #greseli #miliardar #Elon Musk

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.