Ce greșeli de management face Elon Musk. Un angajat de-al miliardarului: Face practic ceea ce vrea, oricând vrea

Elon Musk se descrie ca fiind un nano-manager, așa cum a declarat chiar el pentru The Wall-Street Journal în 2015. Stilul său de management ridică multe semne de întrebare, mai ales că nu vorbim de un stil obișnuit și firesc de leadership.

„Elon face practic ceea ce vrea, oricând vrea”, a declarat pentru Business Insider un muncitor din fabrica Tesla, care a fost în contact cu Musk.

Deleagă prea puține sarcini

Uneori, stilul său de lucru ușor haotic și controversat dă roade, însă alteori nu, fapte ce l-au plasat pe Elon Musk în mijlocul unor critici frecvente, principala fiind cea a micromanagementului.

În 2018, actualii și foști angajați ai Tesla au declarat pentru CNBC că acesta deleagă foarte puține sarcini angajaților săi și se încăpățânează să facă multe lucruri singur. Această decizie a fost una care a adus mult rău companiei, spun angajații. Într-un podcast din New York Times din septembrie 2020, CEO-ul Tesla a declarat că deleagă sarcini în număr limitat și că face el însuși cea mai mare parte a muncii majore de care are nevoie.

Decizii impulsive

Deciziile luate din impuls sunt alte greșeli pe care Elon Musk le face în viața sa profesională. Tim Higgins de la Wall Street Journal detaliază numeroase cazuri în care CEO-ul Tesla a părut să concedieze angajați și contractori din cauza unor excese de furie. Elon Musk a negat, însă, aceste afirmații, spunând că dă feedback „clar și sincer”.

Higgins scrie cum Musk a pus bazele unei atmosfere bazate pe frică la Tesla, un mediu în care miliardarul avea reputația de a exploda atât de față cu cu directori de top, cât și cu angajații care lucreau la liniile de asamblare.

Așteptări ireale

Raportarea din mai multe surse indică faptul că „marca” specială de micromanagement a lui Musk se traduce prin faptul că își stabilește adesea așteptări ireal de mari, refuză să-i consulte pe ceilalți atunci când ia decizii și, la rândul său, își frustrează echipa.

Un e-mail cu informații care au fost făcute publice de către oameni din interiorul Tesla arată că , la un moment dat, Elon Musk le-a spus oamenilor „Haideți să continuăm activitatea cu o viteză foarte foarte mare”, epxlicându-le faptul că trebuie să termine semestrul 1 cu rezultate excepționale, acordându-le noi termene de livrare extrem de ireale.

Stilul de conducere al lui Elon Musk, unul din motivele care contribuie la fluctuația de personal

Musk nu este niciodată mulțumit de munca echipei sale. Acesta este un semn revelator al unui micromanager. Se pare că această nemulțumire îl împiedică și să delege sarcinile către angajații săi. Acest lucru nu face decât să-i încurajeze pe oameni să plece, aspect ce contribuie la o fluctuație mare de personal în cadrul Tesla.

„Realitatea practică este că nu pot delega pentru că nu pot găsi oameni la care să deleg”, a spus acesta în trecut pentru The New York Times.

Elon Musk este al doilea cel mai bogat om al Planetei, potrivit Topului anual realizat de Forbes, cu o avere netă de 151 de miliarde de dolari. Compania sa, Tesla a înregistrat cele mai mari profituri din acest an, chiar și în ciuda dificultăților cauzate de pandemice, dar și a crizei de cipuri.

Recent, Tesla s-a confruntat cu probleme de control al calității cu cele mai noi caracteristici Model Y și pilot automat, ceea ce dus la deschiderea unei investigații federale. Musk conduce, de asemenea, producătorul aerospațial SpaceX, care este, de asemenea, în urmă cu precomenzile.

#management #greseli #miliardar #Elon Musk

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Orzul, cultura-vedetă a sezonului agricol 2025–2026, a surprins piața printr-un fenomen fără precedent: prețul său a depășit prețul grâului. Deși a fost unul dintre cele mai profitabile produse pentru fermieri, ciclul comercial s-a încheiat neobișnuit de devreme. Potrivit analizei economistului Iurie Rija, exporturile de orz practic s-au finalizat până la începutul lunii octombrie, deoarece întreaga cantitate disponibilă a fost deja vândută. Interesul cumpărătorilor a scăzut brusc, iar piața a rămas fără marfă în condițiile în care orzul este exportat în mod obișnuit în loturi mari, prin barje, pentru care este nevoie de minimum 1 500 de tone per transport. În prezent, colectarea unui asemenea volum a devenit dificilă din cauza ofertei reduse.

În luna octombrie 2025 s-au exportat doar 1 818 tone de orz – cel mai mic volum de export pentru această lună din ultimii cinci ani. Prețul mediu de export a fost de 3,52 lei/kg, similar cu cel al grâului, după ce în septembrie orzul se tranzacționa cu 3,61 lei/kg. Deși piața și-a pierdut ritmul spre finalul perioadei de comercializare, fermierii au avut parte de unul dintre cei mai buni ani din punct de vedere al prețurilor. În primele patru luni ale sezonului (iulie–octombrie), prețul mediu al orzului a fost de 3,50 lei/kg, cu 0,40–0,50 lei/kg mai mare decât în sezonul trecut și cu 0,50–0,75 lei/kg peste nivelul din 2023”, susține Rija.

În perioada iulie–octombrie 2025, Moldova a exportat 109 690 de tone de orz, o ușoară creștere față de sezonul precedent, când s-au exportat 101 459 tone. Volumele se înscriu în același interval raportat în ultimii ani, între 110 000 și 115 000 de tone. Diferența majoră vine însă din preț, care a generat încasări record: 383,88 milioane de lei, cel mai înalt nivel înregistrat în ultimii patru ani.

Exporturile au fost dominate de trei companii care au realizat împreună aproape 80% din fluxul total: „RUSAGRO-PRIM” SRL cu 42 040 tone (38%), „OROM-IMEXPO” SRL cu 25 390 tone (23%) și „AGRO-NOVA PRIM” SRL cu 20 599 tone (19%). Concentrarea exporturilor reflectă natura specifică a pieței orzului, o cultură sezonieră cu cerere volatilă și logistică complexă, operată eficient doar de companii mari, capabile să gestioneze volume consistente și transporturi navale”, a mai punctat Rija.

Între 1 iulie și 31 octombrie 2025, Cipru și Liban au devenit principalele piețe de desfacere pentru orzul moldovenesc. Cipru a importat 50 161 de tone la un preț mediu de 3,61 lei/kg, iar Libanul 18 500 de tone, la un preț ușor mai ridicat, de 3,62 lei/kg. Împreună, cele două state au absorbit peste 60% din exporturile Moldovei din această perioadă, contribuind decisiv la rezultatele financiare excepționale ale sezonului.