Cea mai puternică bancă centrală din lume ar putea semnala în iulie începutul ciclului de scădere de dobânzi

Consiliul de decizie al Federal Reserve (Fed), cea mai puternică bancă centrală din lume, ar putea semnala debutul unui ciclu de scădere a dobânzilor în cadrul ședinței sale de politică monetară din această lună, potrivit anticipațiilor pieței financiare.

Anticipațiile pieței pentru dobânzile futures din Statele Unite au cunoscut fluctuații considerabile în acest an, în urma pivotării Fed spre o politică monetară mai relaxată începând din decembrie 2023, sub conducerea lui Jerome Powell. În prezent, piața estimează între 2 și 3 reduceri ale dobânzilor de câte 0,25 puncte procentuale pentru 2024, cu așteptări majorate pentru o primă reducere în septembrie.

În ciuda creșterii economice robuste și inflației ridicate din primele luni ale anului, ritmul inflației s-a moderat semnificativ, ceea ce sugerează o încetinire economică. Această schimbare în dinamică a determinat o evaluare mai echilibrată a riscurilor economice și inflaționiste pentru Fed.

Totuși, decizia Fed nu este doar economică, ci și politică, întrucât există presiuni asupra băncii centrale să mențină independența față de influențele politice, mai ales în contextul alegerilor din noiembrie. Perspectiva unei politici fiscale expansiviste propuse de unii politicieni poate adăuga incertitudine economiei americane, influențând deciziile Fed în lunile următoare.

În concluzie, deciziile viitoare ale Fed vor depinde de evoluțiile economice și inflaționiste ulterioare, precum și de impactul politicilor fiscale propuse, reflectând o abordare precaută în fața provocărilor actuale și viitoare ale economiei SUA.

Această versiune simplificată și concentrată poate fi mai ușor de urmărit și de înțeles pentru cititori. Dacă ai alte detalii pe care dorești să le adaugăm sau alte subiecte de discuție, te rog să îmi spui!

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobinzi #fed #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.