Cine sunt speakerii de la „Fintech Moldova Conference 2021”? Experți internaționali, fondatori de companii

Experți internaționali în domeniul financiar-bancar, speakeri cu renume, fondatori de companii în industria tech dar și alți invitați de excepție vor participa la cea de-a treia ediție a „Fintech Moldova Conference 2021”, care se va desfășura în data de 29 octombrie la Chișinău.

Invitații speciali vor vorbi despre tranziția spre un ecosistem bancar aliniat și ajustat la actualele tendințe, viitorul plăților online, experiența străină de dezvoltare a industriei fintech dar și beneficiile și amenințările din domeniu. De asemenea, vor fi abordate subiecte ce țin de dezvoltarea strategică a sferei fintech, problemele stringente din domeniul financiar-bancar și cele mai bune soluții pentru dezvoltarea afacerilor prin tehnologii financiare.

Prin intermediul invitaților speciali, vor fi aduse în prim plan inclusiv subiecte despre cadrul regulatoriu de reglementare a industriei fintech, măsurile de prevenție și spălare a banilor, monede digitale, dar și ultimele schimbări ale domeniului.

Speakerii celei de-a treia ediții a „Fintech Moldova Conference 2021” sunt:

Iurie Țurcanu – deține funcția de Viceprim-ministru pentru Digitalizare și are peste 10 ani de experiență în guvernare digitală, inclusiv în gestiunea proceselor de implementare a principalelor platforme digitale guvernamentale, modernizarea serviciilor publice prin reinginerie și digitizare, precum și în elaborarea cadrului normativ și de politici pentru transformarea digitală a guvernării. Este expert în proiectarea și dezvoltarea soluțiilor IT la scară largă în sectorul public și privat și în ingineria software. În anul 2019 a fost inclus în topul celor 100 cei mai influenți oameni din lume în guvernarea digitală;
Giorgi Shagidze – președinte maib, cu o experiență de peste 25 de ani în sectorul financiar-bancar. Anterior a ocupat funcția de Director Financiar și Operațional la TBC Bank din Georgia. În timpul mandatului său de 10 ani, TBC Bank și-a majorat activele de peste opt ori, devenind cea mai mare bancă din Georgia. În 2014, TBC a lansat oferta publică inițială (IPO) la Bursa de Valori din Londra (LSE), atrăgând investitori străini instituționali și de retail;
Yuriy Batkhin – este Vice Președinte, Market și Business Dezvoltare Mastercard Ucraina și Republica Moldova. Anterior, a exercitat funcția de șef al Departamentului Carduri de Plați, unde a planificat și administrat direcțiile strategice de dezvoltare a afacerilor cu cardul, proiectarea portofoliului de produse dar și creșterea regională;
Natalia Țurcan-Munteanu – director adjunct al Departamentului Sisteme de Plăți al Băncii Naționale a Moldovei, cu experiență de 15 ani în sistemul financiar-bancar, a studiat Contabilitate și Audit la Academia de Studii Economice din Moldova. Deține o diplomă de master în Administrație Financiar-Bancară;
Ana Chirița – directoare Proiecte Strategice a Asociației Naționale a Companiilor din Domeniul TIC (ATIC) și director al proiectului TEKWILL, cu o experiență de peste 10 ani în domeniul tehnologiilor informaționale. Din 2010 a dezvoltat și condus cu succes proiecte și programe în valoare de peste 2 mln USD/an;
Aliona Stratan – prim vicepreședinte maib, cu o experiență de aproape 20 de ani în domeniul financiar-bancar. Anterior, timp de 14 ani a deținut funcția de Director Executiv al Pro Credit Bank Georgia, cu experiență considerabilă în managementul riscului, analiza financiară, contabilitate și bugetare, cu o capacitate dovedită în planificarea, supravegherea și desfășurarea activităților de cercetare și dezvoltare;
Natalia Kangina – Director Dezvoltare a produselor de securitate digitală și cibernetică Mastercard Ucraina, Moldova și țările din Europa Centrală și de Est. În zona de securitate cibernetică, este axată pe îmbunătățirea produselor prin biometrie, autentificate bazată pe riscuri, inteligență artificială și analize comportmentale. Are peste 20 de ani de experiență în serviciile financiare.
Dionisie Comerzan – manager de proiecte maib, a contribuit la implementarea mai multor proiecte inovative în cadrul maib, printre care FX ATM, Cashback, P2P Pulling, PIN by SMS, Cash-in by code, SmartPos, T2C, MAIBChatbot și MAIBusinessbot. În prezent, gestionează proiectul-pilot de implementare a plăților fără numerar în transportul public din capitală. Are cu o experiență de 13 ani în domeniul financiar, dintre care nouă în sistemul bancar;
Dumitru Postu – manager de proiecte în cadrul Agenției de Guvernare Electronică. Este responsabil pentru serviciile publice electronice aliniate segmentului de interacțiune financiar-fiscală. Și-a început cariera în unitatea IT a administrației fiscale unde a făcut parte din echipa de dezvoltare a proiectelor IT, orientate spre consolidarea guvernanței electronice. A absolvit Facultatea de Drept, Universitatea de Studii Europene din Moldova și a urmat diverse cursuri și formări profesionale în străinătate;
Vitalie Tătaru – fondatorul companiei „AC Tech”, a fost director de proiecte digitale și expert principal la „Alfa-Bank” din Federația Rusă. La fel, a ocupat funcția de Director Tehnologic la „Binbank Digital” din Federația Rusă, dar și Director Tehnologic la Digital Finance International, funcție în care a supravegheat cadrul IT intern în cadrul a 15 filiale din 12 țări;
David Loov – economist la Banca Centrală din Suedia, cu experiență de peste 10 ani în sistemul financiar-bancar suedez;
Miroslav Kolar – este CEO la „Adasta Business Consulting” din Cehia, companie de consultanță axată pe proiectarea și optimizarea proceselor, produselor pentru domeniile finanțe, retail, energie și asigurări;
Andrei Bivol – este fondatorul și partenerul societății de avocatură Bivol Soțchi & Partners, care este specializată în dreptul afacerilor și litigii comerciale naționale și internaționale, cu experiență în avocatură de peste 10 ani. În cadrul programului „Fintech Moldova”, lunar, realizează o serie de webinarii despre cadrul legal pentru companiile fintech din Moldova;
Dumitru Ciorici – Director Dezvoltare „Fagura”, companie care conectează investitorii interesați de profituri cu împrumutații. Are peste 15 ani de experiență în domeniul mass-media, a condus un ONG media timp de 2 ani, iar în prezent realizează și un podcast despre tehnologiile informaționale;
Hrish Lotlikar – cofondatorul companiei „SuperWorld”, o lume virtuală în realitate, care pemite utilizatorilor să creeze, să descopere, să genereze conținut și să-l monetizeze. A lucrat mai mulți ani la Wall Street, Silicon Valley și Hollywood;
Rostyslav Dyuk – președinte al consiliului de administrație al Asociației Ucrainene a Companiilor Inovatoare și FinTech, deține mai mult de 15 ani de experiență în sectorul financiar. În prezent, dezvoltă o platformă de comunicare pe piață între startup-uri fintech, bănci și telecomunicații.Autor al „Ukrainian Fintech Ecosysystem Map” și „FinTech Catalog”;
Vladimir Pintea – Head of Open Banking Gateway la Salt Edge, companie care oferă soluții fintech pentru bănci, creditori și finapps, prin servicii inovatoare și sigure.

Vrei să le cunoști experiența și să afli cum am reușit să dezvolte sistemul financiar-bancar internațional poziționându-se în top?

Urmărește „Fintech Moldova Conference 2021” pe 29 octombrie, începând cu ora 10:00 pe pagina web a evenimentului, dar și pe facebook.

„Fintech Moldova Conference 2021” se desfășoară cu suportul maib și Mastercard, este implementat de Fintech Moldova și Startup Moldova, susținut de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională și Suedia, în cadrul Proiectului TEKWILL.

În acest an, evenimentul se bucură de un număr record de parteneri, printre care:

Parteneri Silver: Iute Credit Moldova, SIBS Romania, Fintech OS

Parteneri frecvenți: DAAC System Integrator, EFSE

Parteneri Bronze: Fagura, Salt Edge

Parteneri: Adastra Business Consulting, Gambit Digital, Moldmediacard, TietoEVRY.

#Fintech Moldova Conference 2021 #experti internationali #fondatori de companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu un deficit acut de energie după atacurile masive lansate noaptea trecută de Rusia asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, avertizează economistul Sergiu Tofilat. Situația pune presiune majoră pe capacitatea de import a țării și riscă să ducă la deconectări sau scumpiri, dacă populația nu reduce consumul în intervalele critice 7:00–11:00 și 18:00–23:00, perioade în care prețurile din România sunt de două-trei ori mai mari decât nivelul mediu inclus în tariful local. În unele zile, energia ajunge la 300–600 euro/MWh.

Tofilat explică faptul că, în lipsa economisirii, Moldova poate ajunge în scenariul pesimist, în care nu există suficiente capacități de import și au loc deconectări. Cel mai probabil este scenariul intermediar, în care statul va cumpăra energie scumpă de pe bursă sau prin contracte de avarie, ceea ce va impune inevitabil majorări de tarif. În scenariul optimist, Ucraina ar reuși să repare rapid unele centrale și să reducă importurile, eliberând capacitate pe linii pentru Moldova.

Deficitul energetic se explică prin faptul că țara produce doar o parte din consum, iar restul depinde de importuri din România. În orele de vârf, lipsesc aproximativ 600 MWh, însă capacitatea maximă de import este de doar 345 MWh. Până recent, Moldova folosea cota neutilizată de Ucraina, dar acest mecanism nu mai funcționează din cauza bombardamentelor continue asupra sistemului energetic ucrainean.

Potrivit lui Tofilat, autoritățile cunoșteau această problemă de aproape un an. La ședința CSE din 16 ianuarie 2025, Guvernul a cerut UE zece generatoare gratuite, însă Bruxellesul a transmis repetat că sprijinul nerambursabil merge prioritar către Ucraina și că Moldova trebuie să identifice soluții pe piață sau din mediul privat. Ministerul Energiei a reiterat riscurile în martie și august 2025, însă deciziile nu au fost executate, iar situația a rămas neschimbată.

Economistul susține că situația putea fi atenuată dacă se avansau la timp soluțiile tehnice: achiziția unor generatoare modulare de mare capacitate, precum turbinele mobile TM2500, și mobilizarea mediului de afaceri prin garanții de achiziție a energiei. El solicită convocarea urgentă a Comisiei guvernamentale pentru pregătirea sezonului rece, unde antreprenorii din domeniul energetic ar putea contribui rapid la identificarea soluțiilor necesare. Tofilat afirmă că, deși a fost desemnat membru al acestei comisii, nu a fost invitat la ședința din 18 septembrie și speră că situația nu se va repeta.

Pe termen mediu, sunt necesare investiții masive în noi centrale electrice, capacități regenerabile, sisteme de stocare și interconexiuni suplimentare cu România și Ucraina. Până atunci, avertizează Tofilat, soluția imediată rămâne reducerea consumului în orele de vârf, pentru a evita deconectările și creșterea tarifelor.

#Energie #Deconectări #Moldova