Contrabandiștii moldoveni visează la profituri fabuloase! O nouă taxare se prefigurează peste Prut în industria tunului

Marile companii de peste Prut a produselor din tutun din România – atrag atenţia autorităţilor că o creştere a taxării acestui domeniu, dincolo de calendarul de acciză agreat deja pentru perioada 2022-2026, va conduce la o creştere a pieţei negre, cu efecte negative severe asupra tuturor părţilor implicate: consumatorii români, bugetul de stat, companiile producătoare şi lanţurile lor de aprovizionare şi distribuţie.

„Orice creştere a taxării dincolo de Calendarul agreat va conduce la o creştere a pieţei negre, cu efecte negative severe asupra tuturor părţilor implicate: consumatorii români, bugetul de stat, companiile producătoare şi lanţurile lor de aprovizionare şi distribuţie. Nu trebuie uitat că preţul mediu al unui pachet de ţigarete comercializate în România este de 22 de RON, în timp ce în Ucraina acelaşi pachet se vinde cu 12 RON, în Moldova cu 11 RON, în Bulgaria cu 14 RON. Din cauza acestor diferenţe mari de preţ, toate aceste ţări cu care România are graniţe sunt surse inepuizabile de ţigarete de contrabandă. Creşterea pieţei negre va fi un semnal negativ foarte puternic şi din perspectiva integrării României în spaţiul Schengen! Guvernul riscă să piardă lupta cu contrabandiştii şi să inverseze trendul de reducere a pieţei negre prin introducerea unei taxări nesustenabile, care va împovăra consumatorii dincolo de orice prag de suportabilitate. Cea mai recentă creştere a accizei a fost efectuată abia acum patru luni, la 1 aprilie, în conformitate cu Calendarul adoptat în luna iulie 2022, care a consemnat prima creştere în luna august a anului trecut. Într-un singur an, acciza la ţigarete a crescut cu 62 de lei, de la 565 la 626 lei, o creştere de 11%. O nouă creştere ar fi a treia într-un singur an!”, se arată în adresa transmisă vineri autorităţilor şi semnată de conducerile BAT, JTI, PMI şi Imperial Tobacco, companii care deţin circa 95% din piaţa legală a produselor din tutun din România.

Piața neagră a țigaretelor din România a scăzut în mai 2023 cu 0,8 p.p. până la 8,2% din totalul consumului, comparativ cu 9% în martie 2023, conform studiului realizat de compania de cercetare Novel.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#contrabanda #taxa #Moldova #Romania #Tigari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.