Contrabandiștii moldoveni visează la profituri fabuloase! O nouă taxare se prefigurează peste Prut în industria tunului

Marile companii de peste Prut a produselor din tutun din România – atrag atenţia autorităţilor că o creştere a taxării acestui domeniu, dincolo de calendarul de acciză agreat deja pentru perioada 2022-2026, va conduce la o creştere a pieţei negre, cu efecte negative severe asupra tuturor părţilor implicate: consumatorii români, bugetul de stat, companiile producătoare şi lanţurile lor de aprovizionare şi distribuţie.

„Orice creştere a taxării dincolo de Calendarul agreat va conduce la o creştere a pieţei negre, cu efecte negative severe asupra tuturor părţilor implicate: consumatorii români, bugetul de stat, companiile producătoare şi lanţurile lor de aprovizionare şi distribuţie. Nu trebuie uitat că preţul mediu al unui pachet de ţigarete comercializate în România este de 22 de RON, în timp ce în Ucraina acelaşi pachet se vinde cu 12 RON, în Moldova cu 11 RON, în Bulgaria cu 14 RON. Din cauza acestor diferenţe mari de preţ, toate aceste ţări cu care România are graniţe sunt surse inepuizabile de ţigarete de contrabandă. Creşterea pieţei negre va fi un semnal negativ foarte puternic şi din perspectiva integrării României în spaţiul Schengen! Guvernul riscă să piardă lupta cu contrabandiştii şi să inverseze trendul de reducere a pieţei negre prin introducerea unei taxări nesustenabile, care va împovăra consumatorii dincolo de orice prag de suportabilitate. Cea mai recentă creştere a accizei a fost efectuată abia acum patru luni, la 1 aprilie, în conformitate cu Calendarul adoptat în luna iulie 2022, care a consemnat prima creştere în luna august a anului trecut. Într-un singur an, acciza la ţigarete a crescut cu 62 de lei, de la 565 la 626 lei, o creştere de 11%. O nouă creştere ar fi a treia într-un singur an!”, se arată în adresa transmisă vineri autorităţilor şi semnată de conducerile BAT, JTI, PMI şi Imperial Tobacco, companii care deţin circa 95% din piaţa legală a produselor din tutun din România.

Piața neagră a țigaretelor din România a scăzut în mai 2023 cu 0,8 p.p. până la 8,2% din totalul consumului, comparativ cu 9% în martie 2023, conform studiului realizat de compania de cercetare Novel.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#contrabanda #taxa #Moldova #Romania #Tigari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.