Contrabandiștii moldoveni visează la profituri fabuloase! O nouă taxare se prefigurează peste Prut în industria tunului

Marile companii de peste Prut a produselor din tutun din România – atrag atenţia autorităţilor că o creştere a taxării acestui domeniu, dincolo de calendarul de acciză agreat deja pentru perioada 2022-2026, va conduce la o creştere a pieţei negre, cu efecte negative severe asupra tuturor părţilor implicate: consumatorii români, bugetul de stat, companiile producătoare şi lanţurile lor de aprovizionare şi distribuţie.

„Orice creştere a taxării dincolo de Calendarul agreat va conduce la o creştere a pieţei negre, cu efecte negative severe asupra tuturor părţilor implicate: consumatorii români, bugetul de stat, companiile producătoare şi lanţurile lor de aprovizionare şi distribuţie. Nu trebuie uitat că preţul mediu al unui pachet de ţigarete comercializate în România este de 22 de RON, în timp ce în Ucraina acelaşi pachet se vinde cu 12 RON, în Moldova cu 11 RON, în Bulgaria cu 14 RON. Din cauza acestor diferenţe mari de preţ, toate aceste ţări cu care România are graniţe sunt surse inepuizabile de ţigarete de contrabandă. Creşterea pieţei negre va fi un semnal negativ foarte puternic şi din perspectiva integrării României în spaţiul Schengen! Guvernul riscă să piardă lupta cu contrabandiştii şi să inverseze trendul de reducere a pieţei negre prin introducerea unei taxări nesustenabile, care va împovăra consumatorii dincolo de orice prag de suportabilitate. Cea mai recentă creştere a accizei a fost efectuată abia acum patru luni, la 1 aprilie, în conformitate cu Calendarul adoptat în luna iulie 2022, care a consemnat prima creştere în luna august a anului trecut. Într-un singur an, acciza la ţigarete a crescut cu 62 de lei, de la 565 la 626 lei, o creştere de 11%. O nouă creştere ar fi a treia într-un singur an!”, se arată în adresa transmisă vineri autorităţilor şi semnată de conducerile BAT, JTI, PMI şi Imperial Tobacco, companii care deţin circa 95% din piaţa legală a produselor din tutun din România.

Piața neagră a țigaretelor din România a scăzut în mai 2023 cu 0,8 p.p. până la 8,2% din totalul consumului, comparativ cu 9% în martie 2023, conform studiului realizat de compania de cercetare Novel.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#contrabanda #taxa #Moldova #Romania #Tigari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.