Contrabandiștii moldoveni visează la profituri fabuloase! O nouă taxare se prefigurează peste Prut în industria tunului

Marile companii de peste Prut a produselor din tutun din România – atrag atenţia autorităţilor că o creştere a taxării acestui domeniu, dincolo de calendarul de acciză agreat deja pentru perioada 2022-2026, va conduce la o creştere a pieţei negre, cu efecte negative severe asupra tuturor părţilor implicate: consumatorii români, bugetul de stat, companiile producătoare şi lanţurile lor de aprovizionare şi distribuţie.

„Orice creştere a taxării dincolo de Calendarul agreat va conduce la o creştere a pieţei negre, cu efecte negative severe asupra tuturor părţilor implicate: consumatorii români, bugetul de stat, companiile producătoare şi lanţurile lor de aprovizionare şi distribuţie. Nu trebuie uitat că preţul mediu al unui pachet de ţigarete comercializate în România este de 22 de RON, în timp ce în Ucraina acelaşi pachet se vinde cu 12 RON, în Moldova cu 11 RON, în Bulgaria cu 14 RON. Din cauza acestor diferenţe mari de preţ, toate aceste ţări cu care România are graniţe sunt surse inepuizabile de ţigarete de contrabandă. Creşterea pieţei negre va fi un semnal negativ foarte puternic şi din perspectiva integrării României în spaţiul Schengen! Guvernul riscă să piardă lupta cu contrabandiştii şi să inverseze trendul de reducere a pieţei negre prin introducerea unei taxări nesustenabile, care va împovăra consumatorii dincolo de orice prag de suportabilitate. Cea mai recentă creştere a accizei a fost efectuată abia acum patru luni, la 1 aprilie, în conformitate cu Calendarul adoptat în luna iulie 2022, care a consemnat prima creştere în luna august a anului trecut. Într-un singur an, acciza la ţigarete a crescut cu 62 de lei, de la 565 la 626 lei, o creştere de 11%. O nouă creştere ar fi a treia într-un singur an!”, se arată în adresa transmisă vineri autorităţilor şi semnată de conducerile BAT, JTI, PMI şi Imperial Tobacco, companii care deţin circa 95% din piaţa legală a produselor din tutun din România.

Piața neagră a țigaretelor din România a scăzut în mai 2023 cu 0,8 p.p. până la 8,2% din totalul consumului, comparativ cu 9% în martie 2023, conform studiului realizat de compania de cercetare Novel.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#contrabanda #taxa #Moldova #Romania #Tigari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite ale Americii susțin pe deplin inițiativa Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei și intensificarea presiunii asupra Moscovei. Informația a fost confirmată de o sursă a agenției Reuters, familiarizată cu discuțiile dintre Washington și Bruxelles.

Potrivit sursei, administrația americană consideră că măsura ar consolida eforturile comune ale Occidentului de a sancționa Federația Rusă și de a asigura finanțarea pe termen lung a apărării Ucrainei. În același timp, Washingtonul continuă să analizeze consecințele sancțiunilor recente impuse de președintele Donald Trump împotriva giganților energetici „Rosneft” și „Lukoil”. „Există încă măsuri pe care le putem adopta pentru a spori presiunea”, a declarat oficialul citat de Reuters.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, statele occidentale au înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 200 miliarde de euro, dintre care aproximativ 190 miliarde se află în depozitarul belgian Euroclear. Ucraina beneficiază deja de dobânzile generate de aceste fonduri.

Comisia Europeană a elaborat un plan care ar permite guvernelor din statele membre ale UE să utilizeze o parte semnificativă a acestor active fără confiscarea lor formală. Proiectul prevede acordarea Ucrainei a unui „credit de reparații” în valoare de circa 140 miliarde de euro, garantat cu activele Băncii Centrale a Rusiei. Fondurile ar urma să fie direcționate către finanțarea Forțelor Armate Ucrainene, iar rambursarea creditului ar urma să se facă după încheierea războiului.

Belgia, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte a activelor înghețate, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că folosirea extinsă a acestor bani ar putea atrage acțiuni judiciare, ar genera obligații financiare pentru guvernele europene, ar slăbi moneda euro și ar afecta încrederea în stabilitatea sistemului financiar al Uniunii Europene.

Pe 20 octombrie, agenția Bloomberg relata că Washingtonul refuzase inițial să participe la planul european de extindere a utilizării activelor rusești înghețate, invocând riscuri pentru stabilitatea piețelor financiare globale. Totuși, în contextul actual, SUA par să-și fi revizuit poziția, oferind sprijin total inițiativei Bruxellesului.

În prezent, adoptarea finală a planului este așteptată până în luna decembrie, când liderii europeni urmează să aprobe pachetul financiar destinat Ucrainei și mecanismul de garantare prin activele rusești înghețate.