Creditele i-au ciuruit pe moldoveni. Dezastru pentru buzunare. Jumătate dintre cei cu împrumuturi nu le pot întoarce

14 Feb. 2022, 16:12
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
14 Feb. 2022, 16:12 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

În 2021 a fost înregistrată o creștere fără precedent a gradului de îndatorare al persoanelor fizice din surse oficiale de finanțare. Anul trecut, estimativ, volumul creditelor luate de către moldoveni, de la bănci și companie nebancare, s-a ridicat la 33 de miliarde de lei, constată economistul IDID Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Economistul susține că pe lângă cei 33 de miliarde de lei, pe care moldovenii i-au luat de la bănci și companii financiare nebancare, estimativ alții circa 10 miliarde de lei au fost împrumutați de către moldoveni fie de la rude sau prieteni, fie de la persoanele fizice care oferă împrumuturi cu dobândă.

De la bănci, în 2021, moldovenii s-au împrumutat de circa 22 de miliarde de lei, de la companiile financiare nebancare estimativ 10,2 miliarde de lei. De la rude sau prieteni – circa 8,6 miliarde de lei, iar de la persoanele fizice care oferă împrumuturi cu dobândă – 1,5 miliarde de lei. Aproape fiecare al treilea cetățean al Republicii Moldova declară că are astăzi un împrumut”, a spus Veaceslav Ioniță.

Dintre cei care au astăzi un împrumut, 47% au probleme atunci când trebuie să-l întoarcă. Circa 30% dintre aceștia reduc cheltuielile pentru a-l întoarce; 37,2% – se împrumută din altă parte și întorc împrumutul; 24,8% – înregistrează restanțe la întoarcerea creditului, iar 6,6% – au restanțe foarte mari în ceea ce privește întoarcerea împrumuturilor, intrând în capacitate de plată.

Fiecare al treilea moldovean care astăzi are un împrumut are probleme la întoarcere. În rândul tinerilor de la 18 la 29 de ani ponderea celor care au probleme la întoarcerea unui împrumut este de 27,5%; persoanele de 30-44 de ani care întâmpină dificultăți sunt în proporție de 30,6%, de la 45 la 59 de ani – 37,1%, iar cei de la 60 de ani în sus reprezintă 42,6”, a afirmat economistul.

Analistul economic a mai afirmat că astăzi în Republica Moldova 14,9% dintre cetățeni, sau fiecare al șaselea, spune că are un împrumut, nu îl poate achita la termen și înregistrează restanțe de plată. În rândul tinerilor acest indicator este de 10,4%, la cei cu vârsta de 30-44 ani este de 12,8%, cu vârsta cuprinsă între 45-59 ani sunt 18,6%, iar persoanele de peste 60 ani care au restanțe la credite și împrumuturi reprezintă 26,8%.  Ultimii ar fi și cei mai vulnerabili în această privință. „Dintre moldovenii care au luat împrumut și nu-l pot întoarce: 12,9% spun că au datorii la bănci; 21,3% la companiile financiare nebancare, 22,8% la rude sau prieteni și 43,8% la persoanele fizice care dau credite cu dobândă”, a afirmat analistul.

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!