Creditele i-au ciuruit pe moldoveni. Dezastru pentru buzunare. Jumătate dintre cei cu împrumuturi nu le pot întoarce

În 2021 a fost înregistrată o creștere fără precedent a gradului de îndatorare al persoanelor fizice din surse oficiale de finanțare. Anul trecut, estimativ, volumul creditelor luate de către moldoveni, de la bănci și companie nebancare, s-a ridicat la 33 de miliarde de lei, constată economistul IDID Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Economistul susține că pe lângă cei 33 de miliarde de lei, pe care moldovenii i-au luat de la bănci și companii financiare nebancare, estimativ alții circa 10 miliarde de lei au fost împrumutați de către moldoveni fie de la rude sau prieteni, fie de la persoanele fizice care oferă împrumuturi cu dobândă.

De la bănci, în 2021, moldovenii s-au împrumutat de circa 22 de miliarde de lei, de la companiile financiare nebancare estimativ 10,2 miliarde de lei. De la rude sau prieteni – circa 8,6 miliarde de lei, iar de la persoanele fizice care oferă împrumuturi cu dobândă – 1,5 miliarde de lei. Aproape fiecare al treilea cetățean al Republicii Moldova declară că are astăzi un împrumut”, a spus Veaceslav Ioniță.

Dintre cei care au astăzi un împrumut, 47% au probleme atunci când trebuie să-l întoarcă. Circa 30% dintre aceștia reduc cheltuielile pentru a-l întoarce; 37,2% – se împrumută din altă parte și întorc împrumutul; 24,8% – înregistrează restanțe la întoarcerea creditului, iar 6,6% – au restanțe foarte mari în ceea ce privește întoarcerea împrumuturilor, intrând în capacitate de plată.

Fiecare al treilea moldovean care astăzi are un împrumut are probleme la întoarcere. În rândul tinerilor de la 18 la 29 de ani ponderea celor care au probleme la întoarcerea unui împrumut este de 27,5%; persoanele de 30-44 de ani care întâmpină dificultăți sunt în proporție de 30,6%, de la 45 la 59 de ani – 37,1%, iar cei de la 60 de ani în sus reprezintă 42,6”, a afirmat economistul.

Analistul economic a mai afirmat că astăzi în Republica Moldova 14,9% dintre cetățeni, sau fiecare al șaselea, spune că are un împrumut, nu îl poate achita la termen și înregistrează restanțe de plată. În rândul tinerilor acest indicator este de 10,4%, la cei cu vârsta de 30-44 ani este de 12,8%, cu vârsta cuprinsă între 45-59 ani sunt 18,6%, iar persoanele de peste 60 ani care au restanțe la credite și împrumuturi reprezintă 26,8%. Ultimii ar fi și cei mai vulnerabili în această privință. „Dintre moldovenii care au luat împrumut și nu-l pot întoarce: 12,9% spun că au datorii la bănci; 21,3% la companiile financiare nebancare, 22,8% la rude sau prieteni și 43,8% la persoanele fizice care dau credite cu dobândă”, a afirmat analistul.

#record #credite #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Noi cerințe de calitate pentru pâinea și pastele făinoase au fost aprobate în cadrul ședinței Guvernului din 3 decembrie. Documentul introduce un cadru actualizat la regulile existente din 2007.

Regulamentul acoperă toate etapele lanțului alimentar, de la selecția materiilor prime până la depozitarea produsului final. Sunt definite clar tipurile de produse de panificație, inclusiv cele proaspete, congelate, cu umplutură sau fără, sortimente cu umiditate redusă sau produse tradiționale precum lipia, lavașul ori ciabatta, dar și pastele făinoase în diverse categorii, inclusiv cele fără gluten. Documentul conține clasificări precise pentru fiecare grupă de produse și descrie caracteristicile fizico-chimice admise, de la gradul de porozitate a miezului pâinii până la elasticitatea pastelor după fierbere, cu variații în funcție de tipul de făină utilizat.

Pe segmentul materiilor prime sunt introduse cerințe obligatorii: sarea folosită la panificație trebuie să fie iodată, apa trebuie să respecte parametrii legii privind calitatea apei potabile, iar ingredientele și produsele sunt supuse limitelor maxime de contaminanți stabilite în regulamentele sanitare. De asemenea, se impune respectarea condițiilor de depozitare: pâinea, chiflele, produsele tradiționale și cele fără gluten trebuie păstrate la minimum 6°C, cu umiditate de cel mult 75%, iar aluatul foietaj are nevoie de aproximativ 18°C. Pentru produsele congelate și semifabricatele din aluat se menține temperatura obligatorie de minus 18°C, pentru a asigura calitatea și siguranța alimentară.

Noile norme cer ca producătorii să documenteze trasabilitatea loturilor, să aplice proceduri de autocontrol și să fie pregătiți să retragă de pe piață produsele neconforme. Produsele trebuie comercializate astfel încât să își păstreze proprietățile nutritive și senzoriale, iar etichetarea lor trebuie să fie clară, completă și conformă legislației privind informarea consumatorului. Totodată, transportarea și distribuția se vor putea face doar cu mijloace autorizate sanitar-veterinar, pentru a preveni deteriorarea sau contaminarea.

Normele introduc și un capitol distinct pentru panificația fără gluten, precum și pentru produsele fortificate cu fier și acid folic — domenii abordate pentru prima dată într-o reglementare națională, în contextul creșterii consumului de produse specializate.

Noile cerințe vor intra în vigoare peste trei luni de la publicarea în Monitorul Oficial, timp în care întreprinderile își vor ajusta procedurile tehnologice, documentația și condițiile de producție. Controlul aplicării acestora revine Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor.

#reguli noi #produse de panificatie #paine