Creditele i-au ciuruit pe moldoveni. Dezastru pentru buzunare. Jumătate dintre cei cu împrumuturi nu le pot întoarce

În 2021 a fost înregistrată o creștere fără precedent a gradului de îndatorare al persoanelor fizice din surse oficiale de finanțare. Anul trecut, estimativ, volumul creditelor luate de către moldoveni, de la bănci și companie nebancare, s-a ridicat la 33 de miliarde de lei, constată economistul IDID Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Economistul susține că pe lângă cei 33 de miliarde de lei, pe care moldovenii i-au luat de la bănci și companii financiare nebancare, estimativ alții circa 10 miliarde de lei au fost împrumutați de către moldoveni fie de la rude sau prieteni, fie de la persoanele fizice care oferă împrumuturi cu dobândă.

De la bănci, în 2021, moldovenii s-au împrumutat de circa 22 de miliarde de lei, de la companiile financiare nebancare estimativ 10,2 miliarde de lei. De la rude sau prieteni – circa 8,6 miliarde de lei, iar de la persoanele fizice care oferă împrumuturi cu dobândă – 1,5 miliarde de lei. Aproape fiecare al treilea cetățean al Republicii Moldova declară că are astăzi un împrumut”, a spus Veaceslav Ioniță.

Dintre cei care au astăzi un împrumut, 47% au probleme atunci când trebuie să-l întoarcă. Circa 30% dintre aceștia reduc cheltuielile pentru a-l întoarce; 37,2% – se împrumută din altă parte și întorc împrumutul; 24,8% – înregistrează restanțe la întoarcerea creditului, iar 6,6% – au restanțe foarte mari în ceea ce privește întoarcerea împrumuturilor, intrând în capacitate de plată.

Fiecare al treilea moldovean care astăzi are un împrumut are probleme la întoarcere. În rândul tinerilor de la 18 la 29 de ani ponderea celor care au probleme la întoarcerea unui împrumut este de 27,5%; persoanele de 30-44 de ani care întâmpină dificultăți sunt în proporție de 30,6%, de la 45 la 59 de ani – 37,1%, iar cei de la 60 de ani în sus reprezintă 42,6”, a afirmat economistul.

Analistul economic a mai afirmat că astăzi în Republica Moldova 14,9% dintre cetățeni, sau fiecare al șaselea, spune că are un împrumut, nu îl poate achita la termen și înregistrează restanțe de plată. În rândul tinerilor acest indicator este de 10,4%, la cei cu vârsta de 30-44 ani este de 12,8%, cu vârsta cuprinsă între 45-59 ani sunt 18,6%, iar persoanele de peste 60 ani care au restanțe la credite și împrumuturi reprezintă 26,8%. Ultimii ar fi și cei mai vulnerabili în această privință. „Dintre moldovenii care au luat împrumut și nu-l pot întoarce: 12,9% spun că au datorii la bănci; 21,3% la companiile financiare nebancare, 22,8% la rude sau prieteni și 43,8% la persoanele fizice care dau credite cu dobândă”, a afirmat analistul.

#record #credite #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Antalya, capitala turismului turcesc, a înregistrat două noi recorduri istorice atât în primele 11 luni ale anului, cât și în luna noiembrie, iar printre vizitatorii fideli ai destinației se numără și moldovenii — peste 182 de mii în 2025, chiar dacă numărul lor a scăzut ușor cu 1%, scrie presa din Turcia.

Destinația a fost vizitată, între ianuarie și noiembrie, de 16,8 milioane de turiști, depășind cu 1,1% nivelul anului 2024, considerat până acum cel mai bun din istorie. Doar în noiembrie au fost înregistrați 486.000 de vizitatori din 152 de țări, cu 2,4% mai mulți decât în aceeași lună anul precedent.

Principala explicație pentru creșterea record o reprezintă turiștii ruși, care se confruntă cu dificultăți majore de a călători în Europa din cauza sancțiunilor impuse după invazia în Ucraina. Astfel, Antalya a devenit principala lor alternativă: aproape patru milioane de ruși au vizitat stațiunea în 11 luni, un turist din patru fiind rus.

Germania rămâne a doua piață ca mărime, cu peste 3,47 milioane de vizitatori, urmată de Regatul Unit și Polonia, care au depășit fiecare pragul de un milion de sosiri. Diaspora turcă se află pe locul cinci, cu peste un milion de turiști.

Moldova intră, de asemenea, în topul celor 20 de țări care alimentează Antalya, cu aproximativ 182 000 de vizitatori în 2025. Alte state importante în structura turistică a regiunii sunt Ucraina, România, Kazahstan, Cehia, Lituania, Slovacia, Danemarca, Olanda, Austria, Belarus, Franța, Elveția, Suedia, Ungaria, Norvegia, Letonia, Estonia și Serbia — unele în creștere semnificativă, precum Lituania (+100%), altele în recul moderat, precum România (-3%) sau Norvegia (-6%).