Creditele i-au ciuruit pe moldoveni. Dezastru pentru buzunare. Jumătate dintre cei cu împrumuturi nu le pot întoarce

În 2021 a fost înregistrată o creștere fără precedent a gradului de îndatorare al persoanelor fizice din surse oficiale de finanțare. Anul trecut, estimativ, volumul creditelor luate de către moldoveni, de la bănci și companie nebancare, s-a ridicat la 33 de miliarde de lei, constată economistul IDID Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Economistul susține că pe lângă cei 33 de miliarde de lei, pe care moldovenii i-au luat de la bănci și companii financiare nebancare, estimativ alții circa 10 miliarde de lei au fost împrumutați de către moldoveni fie de la rude sau prieteni, fie de la persoanele fizice care oferă împrumuturi cu dobândă.

De la bănci, în 2021, moldovenii s-au împrumutat de circa 22 de miliarde de lei, de la companiile financiare nebancare estimativ 10,2 miliarde de lei. De la rude sau prieteni – circa 8,6 miliarde de lei, iar de la persoanele fizice care oferă împrumuturi cu dobândă – 1,5 miliarde de lei. Aproape fiecare al treilea cetățean al Republicii Moldova declară că are astăzi un împrumut”, a spus Veaceslav Ioniță.

Dintre cei care au astăzi un împrumut, 47% au probleme atunci când trebuie să-l întoarcă. Circa 30% dintre aceștia reduc cheltuielile pentru a-l întoarce; 37,2% – se împrumută din altă parte și întorc împrumutul; 24,8% – înregistrează restanțe la întoarcerea creditului, iar 6,6% – au restanțe foarte mari în ceea ce privește întoarcerea împrumuturilor, intrând în capacitate de plată.

Fiecare al treilea moldovean care astăzi are un împrumut are probleme la întoarcere. În rândul tinerilor de la 18 la 29 de ani ponderea celor care au probleme la întoarcerea unui împrumut este de 27,5%; persoanele de 30-44 de ani care întâmpină dificultăți sunt în proporție de 30,6%, de la 45 la 59 de ani – 37,1%, iar cei de la 60 de ani în sus reprezintă 42,6”, a afirmat economistul.

Analistul economic a mai afirmat că astăzi în Republica Moldova 14,9% dintre cetățeni, sau fiecare al șaselea, spune că are un împrumut, nu îl poate achita la termen și înregistrează restanțe de plată. În rândul tinerilor acest indicator este de 10,4%, la cei cu vârsta de 30-44 ani este de 12,8%, cu vârsta cuprinsă între 45-59 ani sunt 18,6%, iar persoanele de peste 60 ani care au restanțe la credite și împrumuturi reprezintă 26,8%. Ultimii ar fi și cei mai vulnerabili în această privință. „Dintre moldovenii care au luat împrumut și nu-l pot întoarce: 12,9% spun că au datorii la bănci; 21,3% la companiile financiare nebancare, 22,8% la rude sau prieteni și 43,8% la persoanele fizice care dau credite cu dobândă”, a afirmat analistul.

#record #credite #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.