Creditele i-au ciuruit pe moldoveni. Dezastru pentru buzunare. Jumătate dintre cei cu împrumuturi nu le pot întoarce

În 2021 a fost înregistrată o creștere fără precedent a gradului de îndatorare al persoanelor fizice din surse oficiale de finanțare. Anul trecut, estimativ, volumul creditelor luate de către moldoveni, de la bănci și companie nebancare, s-a ridicat la 33 de miliarde de lei, constată economistul IDID Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Economistul susține că pe lângă cei 33 de miliarde de lei, pe care moldovenii i-au luat de la bănci și companii financiare nebancare, estimativ alții circa 10 miliarde de lei au fost împrumutați de către moldoveni fie de la rude sau prieteni, fie de la persoanele fizice care oferă împrumuturi cu dobândă.

De la bănci, în 2021, moldovenii s-au împrumutat de circa 22 de miliarde de lei, de la companiile financiare nebancare estimativ 10,2 miliarde de lei. De la rude sau prieteni – circa 8,6 miliarde de lei, iar de la persoanele fizice care oferă împrumuturi cu dobândă – 1,5 miliarde de lei. Aproape fiecare al treilea cetățean al Republicii Moldova declară că are astăzi un împrumut”, a spus Veaceslav Ioniță.

Dintre cei care au astăzi un împrumut, 47% au probleme atunci când trebuie să-l întoarcă. Circa 30% dintre aceștia reduc cheltuielile pentru a-l întoarce; 37,2% – se împrumută din altă parte și întorc împrumutul; 24,8% – înregistrează restanțe la întoarcerea creditului, iar 6,6% – au restanțe foarte mari în ceea ce privește întoarcerea împrumuturilor, intrând în capacitate de plată.

Fiecare al treilea moldovean care astăzi are un împrumut are probleme la întoarcere. În rândul tinerilor de la 18 la 29 de ani ponderea celor care au probleme la întoarcerea unui împrumut este de 27,5%; persoanele de 30-44 de ani care întâmpină dificultăți sunt în proporție de 30,6%, de la 45 la 59 de ani – 37,1%, iar cei de la 60 de ani în sus reprezintă 42,6”, a afirmat economistul.

Analistul economic a mai afirmat că astăzi în Republica Moldova 14,9% dintre cetățeni, sau fiecare al șaselea, spune că are un împrumut, nu îl poate achita la termen și înregistrează restanțe de plată. În rândul tinerilor acest indicator este de 10,4%, la cei cu vârsta de 30-44 ani este de 12,8%, cu vârsta cuprinsă între 45-59 ani sunt 18,6%, iar persoanele de peste 60 ani care au restanțe la credite și împrumuturi reprezintă 26,8%. Ultimii ar fi și cei mai vulnerabili în această privință. „Dintre moldovenii care au luat împrumut și nu-l pot întoarce: 12,9% spun că au datorii la bănci; 21,3% la companiile financiare nebancare, 22,8% la rude sau prieteni și 43,8% la persoanele fizice care dau credite cu dobândă”, a afirmat analistul.

#record #credite #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fenomenul domiciliilor fictive, ignorat ani la rând de autoritățile române, explodează în 2025, odată cu cele mai ample verificări din ultimele decenii. Doar în acest an au fost dispuse 70.860 de anulări de domiciliu, iar numărul total al persoanelor rămase fără adresă valabilă a ajuns la 143.831 până la jumătatea lunii noiembrie. Situația afectează direct și mii de cetățeni moldoveni cu dublă cetățenie, cărora polițiștii de frontieră le-au reținut actele de identitate românești, scrie ziarulevenimentul.ro.

Ministerul Afacerilor Interne explică faptul că această avalanșă de anulări reprezintă corectarea unei vulnerabilități legislative care a persistat până în 2023. Ani la rând, mii de persoane și-au putut stabili adresa în România doar pe baza unei declarații pe propria răspundere, fără verificări privind existența reală a domiciliului. În multe cazuri, zeci sau chiar sute de persoane figurau la aceeași adresă, un fenomen întâlnit în special în Suceava și Botoșani, zone vizate și în anchete privind rețele care facilitau obținerea de acte românești pentru cetățeni din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă.

Schimbarea a venit odată cu modificarea legislativă intrată în vigoare în iunie 2023, care limitează la maximum 10 numărul de persoane ce pot avea domiciliul la aceeași adresă, cu excepția membrilor familiei extinse. În baza noilor reguli, lucrătorii de evidența persoanelor au început verificările: poliția face controale la adresele declarate, persoanele sunt chemate pentru clarificări, iar atunci când se constată că nu locuiesc acolo, domiciliul este anulat în Registrul Național de Evidență a Persoanelor.

Anularea domiciliului declanșează automat o alertă administrativă în Sistemul Informatic Național de Semnalări (SINS) și în Sistemul de Informații Schengen (SIS). La frontieră, consecințele sunt imediate: polițiștii sunt obligați să rețină cartea de identitate și să o trimită autorităților competente. În perioada 2024–2025, peste 2000 de cărți de identitate românești au fost reținute în acest mod, fie din cauza alertelor generate de domiciliile anulate, fie pentru că documentele fuseseră raportate ca pierdute sau furate.

Pentru cetățenii moldoveni cu dublă cetățenie, efectul este direct: odată anulat domiciliul fictiv, buletinul devine nevalid, iar documentul este ridicat la primul control de frontieră, ceea ce afectează mobilitatea, accesul la servicii sau proceduri administrative.

Autoritățile confirmă și dimensiunea penală a fenomenului. În ultimii doi ani, procurorii și polițiștii au efectuat aproape 300 de percheziții în Suceava, Botoșani și alte județe, vizând rețele care, cu ajutorul unor funcționari publici, facilitau obținerea de acte de identitate românești pe baza unor domicilii fictive sau documente falsificate. În total, au fost ridicate peste 8.700 de acte neconforme.

Procesul de „curățare” a bazelor de date rămâne în desfășurare și este, potrivit MAI, esențial pentru credibilitatea sistemelor de identitate ale statului român. Pentru cei care au declarat corect adresa, nu există riscuri. Pentru ceilalți, însă, anulările, alertele în SIS și reținerile la frontieră vor continua.