Criza de specialiști energeticieni se adâncește! Riscăm să stăm în frig și pe întuneric

În domeniul energetic din Republica Moldova se atestă un deficit de cadre calificate. Președintele Federației Sindicatelor Lucrătorilor din Industria Chimică și Resurse Energetice, Margareta Strestian, trage un semnal de alarmă și spune că ar putea fi consecințe enorme, scrie realiutatea.md.

Subiectul a fost discutat în cadrul Ședinței Comisiei Naționale pentru Consultări și Negocieri Colective.

”Este un deficit de cadre de 18-25%. În domeniul energetic, unde lucrările sunt normate și ar trebui să efectueze lucrările o echipă din 10 oameni, se efectuează echipă formată din 7 oameni. Deficitul de salariați se manifestă prin faptul că salariile la concurenți sunt mai bune, e furt de cadre a muncitorilor cu pregătire înaltă. Concurenții îi recrutează și le dau salariu la gri de două ori mai mare. Asta va duce că în sistemul energetic nu vom avea specialiști, vom avea mai multe incidente, accidente, avarii de muncă, întreruperi de furnizări de gaze la instituții strategice”, a declarat Margareta Strestian.

Declarația a fost făcută în contextul în care Sindicatele și Patronatele cer ca salariul minim pe țară pentru anul 2023 să fie de 5000 de lei, iar Guvernul se opune și spune că nu are bani. Ministrul Muncii, Marcel Spătari, a propus ca salariul minim pe țară să fie de 4000 de lei.

#Energie #angajati #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul de lege care va alinia sistemul național de achiziții publice la standardele Uniunii Europene. Inițiativa, elaborată de Ministerul Finanțelor, transpune parțial prevederile Directivei Parlamentului European și a Consiliului, având drept obiectiv creșterea transparenței, eficienței și corectitudinii în utilizarea banilor publici.

Proiectul introduce praguri valorice diferențiate pentru atribuirea contractelor, o modificare considerată esențială pentru fluidizarea procedurilor administrative. Pentru lucrări și servicii sociale, pragul stabilit este de 1 milion de lei, iar pentru bunuri și alte servicii – 600 000 de lei. Autorii susțin că aceste praguri vor permite proceduri mai clare, reducerea birocrației și evitarea blocajelor administrative.

Noile prevederi urmăresc și eliminarea cerințelor disproporționate care limitează accesul operatorilor economici, în special al IMM-urilor, la procedurile de achiziții publice. Totodată, legea va introduce obligații consolidate de publicare și raportare a informațiilor privind achizițiile, astfel încât toate procedurile și rezultatele să fie vizibile, accesibile și ușor de verificat.

Proiectul urmează să fie examinat în a doua lectură, iar autorii propun ca acesta să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027. Contractele de achiziții aflate în derulare la acel moment vor fi finalizate în baza legislației în vigoare la data inițierii lor, evitându-se astfel blocaje sau conflicte de procedură.