Criza de specialiști energeticieni se adâncește! Riscăm să stăm în frig și pe întuneric

În domeniul energetic din Republica Moldova se atestă un deficit de cadre calificate. Președintele Federației Sindicatelor Lucrătorilor din Industria Chimică și Resurse Energetice, Margareta Strestian, trage un semnal de alarmă și spune că ar putea fi consecințe enorme, scrie realiutatea.md.

Subiectul a fost discutat în cadrul Ședinței Comisiei Naționale pentru Consultări și Negocieri Colective.

”Este un deficit de cadre de 18-25%. În domeniul energetic, unde lucrările sunt normate și ar trebui să efectueze lucrările o echipă din 10 oameni, se efectuează echipă formată din 7 oameni. Deficitul de salariați se manifestă prin faptul că salariile la concurenți sunt mai bune, e furt de cadre a muncitorilor cu pregătire înaltă. Concurenții îi recrutează și le dau salariu la gri de două ori mai mare. Asta va duce că în sistemul energetic nu vom avea specialiști, vom avea mai multe incidente, accidente, avarii de muncă, întreruperi de furnizări de gaze la instituții strategice”, a declarat Margareta Strestian.

Declarația a fost făcută în contextul în care Sindicatele și Patronatele cer ca salariul minim pe țară pentru anul 2023 să fie de 5000 de lei, iar Guvernul se opune și spune că nu are bani. Ministrul Muncii, Marcel Spătari, a propus ca salariul minim pe țară să fie de 4000 de lei.

#Energie #angajati #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pentru anul 2026, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Documentul prevede indexarea pensiilor și a prestațiilor sociale cu 6,8% începând cu 1 aprilie 2026, iar peste 665.000 de persoane vor beneficia de pensii în anul viitor.

Potrivit proiectului, alocația la naștere va crește până la 21.886 de lei, sprijin de care vor beneficia anual aproximativ 36.000 de copii. Totodată, peste 78.000 de copii cu vârsta de până la doi ani vor primi o indemnizație lunară de 1.000 de lei.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 sunt estimate la 51,45 miliarde de lei, cu 4,2% mai mult față de anul curent. Ponderea acestora în PIB este de 13,6%, atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli.

Comparativ cu anul 2025, cea mai mare creștere se înregistrează la alocațiile pentru protecția socială în cazuri excepționale, pentru care sunt prognozate cheltuieli de 2,49 miliarde de lei, cu 23,9% mai mult. Majorarea este determinată, în principal, de creșterea fondurilor pentru ajutorul social acordat familiilor defavorizate, estimate la 580,37 milioane de lei, și pentru reducerea vulnerabilității, cu alocări prognozate de 1,91 miliarde de lei.

Cea mai mare pondere în structura cheltuielilor BASS o au alocațiile pentru protecția persoanelor în etate, care reprezintă 66,5% din total, respectiv 34,18 miliarde de lei, cu 11,2% mai mult decât în 2025. Pentru protecția socială a persoanelor cu dizabilități sunt prevăzute 5,9 miliarde de lei, ceea ce constituie 11,6% din totalul cheltuielilor.

În același timp, fondurile destinate protecției familiei și copilului vor depăși 4,9 miliarde de lei, în creștere cu 2,1% față de anul precedent, acest subprogram având o pondere de 9,6% din cheltuielile totale ale BASS.

Pentru sprijinirea familiilor și facilitarea revenirii femeilor pe piața muncii, bugetul prevede crearea a 2.000 de noi locuri de creșă pentru copiii de până la trei ani. Totodată, protecția victimelor violenței în familie rămâne o prioritate, fiind planificată deschiderea unor noi centre de adăpost pentru femei și fete în Telenești, Ștefan Vodă și Cahul.

După definitivare și includerea propunerilor deputaților, proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 urmează să fie supus examinării Parlamentului în lectura a doua.

#social #buget #parlament