Criza de specialiști energeticieni se adâncește! Riscăm să stăm în frig și pe întuneric

În domeniul energetic din Republica Moldova se atestă un deficit de cadre calificate. Președintele Federației Sindicatelor Lucrătorilor din Industria Chimică și Resurse Energetice, Margareta Strestian, trage un semnal de alarmă și spune că ar putea fi consecințe enorme, scrie realiutatea.md.

Subiectul a fost discutat în cadrul Ședinței Comisiei Naționale pentru Consultări și Negocieri Colective.

”Este un deficit de cadre de 18-25%. În domeniul energetic, unde lucrările sunt normate și ar trebui să efectueze lucrările o echipă din 10 oameni, se efectuează echipă formată din 7 oameni. Deficitul de salariați se manifestă prin faptul că salariile la concurenți sunt mai bune, e furt de cadre a muncitorilor cu pregătire înaltă. Concurenții îi recrutează și le dau salariu la gri de două ori mai mare. Asta va duce că în sistemul energetic nu vom avea specialiști, vom avea mai multe incidente, accidente, avarii de muncă, întreruperi de furnizări de gaze la instituții strategice”, a declarat Margareta Strestian.

Declarația a fost făcută în contextul în care Sindicatele și Patronatele cer ca salariul minim pe țară pentru anul 2023 să fie de 5000 de lei, iar Guvernul se opune și spune că nu are bani. Ministrul Muncii, Marcel Spătari, a propus ca salariul minim pe țară să fie de 4000 de lei.

#Energie #angajati #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul planifică extinderea măsurilor dedicate întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) pentru perioada 2026–2027, în cadrul Programului național pentru promovarea antreprenoriatului și creșterea competitivității pentru anii 2023-2027, examinat de către secretarii de stat. Potrivit notei informative, noile acțiuni sunt orientate spre creșterea contribuției IMM-urilor la economie, sporirea accesului la finanțare și alinierea acestora la cerințele pieței Uniunii Europene.

Conform documentului, în 2023 IMM-urile au contribuit cu aproximativ 55% la PIB, asigurând locuri de muncă pentru circa 570 de mii de persoane. Prin implementarea măsurilor propuse, autoritățile estimează că până în anul 2027 contribuția acestui sector la PIB va crește la 57%, iar numărul angajaților se va majora cu peste 17 mii de persoane.

În ceea ce privește accesul la finanțare, se prevede creșterea ponderii creditelor garantate pentru IMM-uri până la 13,5% din totalul împrumuturilor acordate acestui segment, comparativ cu nivelul actual estimat la aproximativ 10–11%. Totodată, prin Programul „373” este prognozată generarea unui volum de credite de circa 6,7 miliarde de lei până în 2027.

Documentul stabilește și obiective privind digitalizarea. Potrivit programului, până în anul 2027 se urmărește ca aproximativ 25% dintre IMM-uri să utilizeze factura electronică, iar interacțiunea acestora cu autoritățile publice să fie realizată preponderent prin servicii digitale.

Programul actualizat include, de asemenea, măsuri pentru sprijinirea tranziției verzi a IMM-urilor, prin stimularea investițiilor în eficiență energetică și tehnologii mai puțin poluante, precum și acțiuni pentru susținerea exporturilor și integrarea întreprinderilor moldovenești în lanțurile valorice europene.

Nota informativă stabilește ca obiectiv creșterea exporturilor realizate de IMM-uri cu aproximativ 20% până în anul 2027, comparativ cu nivelul actual. Pentru atingerea acestei ținte, autoritățile mizează pe extinderea programelor de tip „Bridge Export”, misiuni economice externe și academii de export, care să ajute companiile să îndeplinească standardele europene de calitate și conformitate.

Potrivit autorităților, bugetul total estimat al Programului național pentru promovarea antreprenoriatului și creșterea competitivității pentru anii 2026–2027 este de peste 3,3 miliarde de lei, sumă care acoperă toate componentele programului și urmează să fie asigurată din bugetul de stat și din alte surse legale.