Criza de specialiști energeticieni se adâncește! Riscăm să stăm în frig și pe întuneric

În domeniul energetic din Republica Moldova se atestă un deficit de cadre calificate. Președintele Federației Sindicatelor Lucrătorilor din Industria Chimică și Resurse Energetice, Margareta Strestian, trage un semnal de alarmă și spune că ar putea fi consecințe enorme, scrie realiutatea.md.

Subiectul a fost discutat în cadrul Ședinței Comisiei Naționale pentru Consultări și Negocieri Colective.

”Este un deficit de cadre de 18-25%. În domeniul energetic, unde lucrările sunt normate și ar trebui să efectueze lucrările o echipă din 10 oameni, se efectuează echipă formată din 7 oameni. Deficitul de salariați se manifestă prin faptul că salariile la concurenți sunt mai bune, e furt de cadre a muncitorilor cu pregătire înaltă. Concurenții îi recrutează și le dau salariu la gri de două ori mai mare. Asta va duce că în sistemul energetic nu vom avea specialiști, vom avea mai multe incidente, accidente, avarii de muncă, întreruperi de furnizări de gaze la instituții strategice”, a declarat Margareta Strestian.

Declarația a fost făcută în contextul în care Sindicatele și Patronatele cer ca salariul minim pe țară pentru anul 2023 să fie de 5000 de lei, iar Guvernul se opune și spune că nu are bani. Ministrul Muncii, Marcel Spătari, a propus ca salariul minim pe țară să fie de 4000 de lei.

#Energie #angajati #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.