Criza de specialiști energeticieni se adâncește! Riscăm să stăm în frig și pe întuneric

În domeniul energetic din Republica Moldova se atestă un deficit de cadre calificate. Președintele Federației Sindicatelor Lucrătorilor din Industria Chimică și Resurse Energetice, Margareta Strestian, trage un semnal de alarmă și spune că ar putea fi consecințe enorme, scrie realiutatea.md.

Subiectul a fost discutat în cadrul Ședinței Comisiei Naționale pentru Consultări și Negocieri Colective.

”Este un deficit de cadre de 18-25%. În domeniul energetic, unde lucrările sunt normate și ar trebui să efectueze lucrările o echipă din 10 oameni, se efectuează echipă formată din 7 oameni. Deficitul de salariați se manifestă prin faptul că salariile la concurenți sunt mai bune, e furt de cadre a muncitorilor cu pregătire înaltă. Concurenții îi recrutează și le dau salariu la gri de două ori mai mare. Asta va duce că în sistemul energetic nu vom avea specialiști, vom avea mai multe incidente, accidente, avarii de muncă, întreruperi de furnizări de gaze la instituții strategice”, a declarat Margareta Strestian.

Declarația a fost făcută în contextul în care Sindicatele și Patronatele cer ca salariul minim pe țară pentru anul 2023 să fie de 5000 de lei, iar Guvernul se opune și spune că nu are bani. Ministrul Muncii, Marcel Spătari, a propus ca salariul minim pe țară să fie de 4000 de lei.

#Energie #angajati #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei anunță că în 2026 și 2027 se va focaliza pe supravegherea pe guvernanță, solvabilitate, subscriere și riscurile IT ale companiilor de asigurare. Potrivit BNM, prioritățile sunt revizuite anual și se bazează pe analiza celor mai importante riscuri și vulnerabilități cu care se confruntă sectorul asigurărilor, atât la nivel agregat, cât și la nivelul fiecărui asigurător.

În domeniul guvernanței, autoritatea va evalua soliditatea sistemelor de control intern, eficiența managementului riscurilor și independența funcțiilor-cheie, precum auditul intern, conformitatea, managementul riscurilor și funcția actuarială. Totodată, va fi monitorizată implementarea proceselor interne de evaluare a riscurilor și solvabilității.

În ceea ce privește riscul de subscriere, BNM va urmări modul în care asigurătorii stabilesc primele de asigurare și constituie rezervele tehnice, în special în contextul liberalizării parțiale a primelor RCA. Datele preliminare arată că, în primele nouă luni din 2025, societățile de asigurare au subscris prime brute de 2,44 miliarde de lei, cu 0,9% mai mult față de perioada similară a anului precedent, piața rămânând puternic orientată spre asigurările generale, cu o pondere de 97%.

Totodată, riscurile TIC vor rămâne o prioritate în 2026, având în vedere digitalizarea accelerată a sectorului. Supravegherea va viza guvernanța tehnologică, securitatea informației, gestionarea incidentelor cibernetice și dependența de furnizorii externi de servicii IT.

BNM constată că, la situația din 30 septembrie 2025, majoritatea societăților de asigurare au raportat rezultate financiare pozitive, iar indicatorii prudențiali s-au menținut în limitele reglementate, confirmând stabilitatea sectorului, inclusiv în contextul unor modificări semnificative ale cadrului normativ. În același timp, autoritatea de supraveghere subliniază necesitatea ca asigurătorii să se adapteze schimbărilor care le pun la încercare modelele de afaceri, menținând standarde ridicate de guvernanță, management al riscurilor și reziliență operațională.

Pe parcursul anului 2025, BNM a continuat măsurile de consolidare a stabilității sectorului asigurărilor și a intensificat supravegherea respectării cerințelor legale, în scopul protejării drepturilor contractanților, asiguraților, reasiguraților, beneficiarilor asigurărilor și terților păgubiți. O atenție specială a fost acordată evoluțiilor generate de liberalizarea parțială a pieței RCA, inclusiv impactului asupra performanței financiare și presiunilor operaționale rezultate din trecerea la prime RCA semi-liberalizate.