Cum să treci frontiera cu 10.000 de euro sau mai mult? Este mai simplu decât crezi

Persoanele fizice rezidente și nerezidente, au dreptul de a introduce în Republica Moldova nelimitat numerar în monedă națională, precum şi numerar şi cecuri de călătorie în valută străină, cu condiția respectării prevederilor ce se impun. Astfel, în cazul în cazul în care, suma sau valoarea bunurilor depășește 10.000 de euro persoanele trebuie să declare în scris valorile valutare organelor vamale ale Republicii Moldova.

Astfel, persoanele fizice rezidente și nerezidente au dreptul de a scoate din Republica Moldova numerar în monedă națională, precum şi numerar şi cecuri de călătorie în valută străină în sumă totală de peste 10 000 de euro (sau echivalentul lor), însă sumă care nu va depăși 50 000 de euro (sau echivalentul lor) de persoană/călătorie, cu condiția respectării prevederilor ce se impun.

Prin urmare, persoanele fizice rezidente şi nerezidente sunt obligate să declare în scris valorile valutare organelor vamale ale Republicii Moldova în următoarele cazuri:

la introducerea în/scoaterea* din Republica Moldova a numerarului în monedă națională, precum şi a numerarului şi cecurilor de călătorie în valută străină, dacă suma totală a acestora depășește 10000 de euro (sau echivalentul lor) de persoană/călătorie;
la introducerea în/scoaterea* din Republica Moldova a valorilor mobiliare şi a instrumentelor de plată (altele decât cecurile de călătorie în valută străină), dacă suma totală a acestora depășește 10000 de euro (sau echivalentul lor) de persoană/călătorie.

Pentru suma ce depășește 10000 euro, posesorul va fi obligat să prezinte organului vamal unul din următoarele documente confirmative aferente sumei: 1. actele vamale ce confirmă introducerea mijloacelor bănești în Republica Moldova; şi/sau 2. permisiunile pentru scoaterea mijloacelor bănești din Republica Moldova, eliberate de băncile licențiate, şi/sau a autorizațiilor pentru scoaterea mijloacelor bănești din Republica Moldova, eliberate de Banca Națională a Moldovei).

În același timp, persoanele fizice rezidente și nerezidente, au dreptul să declare în scris valorile valutare organelor vamale ale Republicii Moldova la introducerea în/scoaterea din Republica Moldova a numerarului în monedă națională, a numerarului şi cecurilor de călătorie în valută străină, a valorilor mobiliare şi a instrumentelor de plată (altele decât cecurile de călătorie în valută străină) dacă suma totală a acestora nu depășește 10 000 de euro (sau echivalentul lor) de persoană/călătorie.

Serviciul Vamal a venit cu aceste precizări în contextul în care sunt frecvente cazurile când persoanele fizice rezidente și nerezidente încearcă să transporte valută în mod ilicit, nerespectând procedura legală.

#declaratie vamala #valută #serviciul vamal #frontieră

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.