Cum să treci frontiera cu 10.000 de euro sau mai mult? Este mai simplu decât crezi

Persoanele fizice rezidente și nerezidente, au dreptul de a introduce în Republica Moldova nelimitat numerar în monedă națională, precum şi numerar şi cecuri de călătorie în valută străină, cu condiția respectării prevederilor ce se impun. Astfel, în cazul în cazul în care, suma sau valoarea bunurilor depășește 10.000 de euro persoanele trebuie să declare în scris valorile valutare organelor vamale ale Republicii Moldova.

Astfel, persoanele fizice rezidente și nerezidente au dreptul de a scoate din Republica Moldova numerar în monedă națională, precum şi numerar şi cecuri de călătorie în valută străină în sumă totală de peste 10 000 de euro (sau echivalentul lor), însă sumă care nu va depăși 50 000 de euro (sau echivalentul lor) de persoană/călătorie, cu condiția respectării prevederilor ce se impun.

Prin urmare, persoanele fizice rezidente şi nerezidente sunt obligate să declare în scris valorile valutare organelor vamale ale Republicii Moldova în următoarele cazuri:

la introducerea în/scoaterea* din Republica Moldova a numerarului în monedă națională, precum şi a numerarului şi cecurilor de călătorie în valută străină, dacă suma totală a acestora depășește 10000 de euro (sau echivalentul lor) de persoană/călătorie;
la introducerea în/scoaterea* din Republica Moldova a valorilor mobiliare şi a instrumentelor de plată (altele decât cecurile de călătorie în valută străină), dacă suma totală a acestora depășește 10000 de euro (sau echivalentul lor) de persoană/călătorie.

Pentru suma ce depășește 10000 euro, posesorul va fi obligat să prezinte organului vamal unul din următoarele documente confirmative aferente sumei: 1. actele vamale ce confirmă introducerea mijloacelor bănești în Republica Moldova; şi/sau 2. permisiunile pentru scoaterea mijloacelor bănești din Republica Moldova, eliberate de băncile licențiate, şi/sau a autorizațiilor pentru scoaterea mijloacelor bănești din Republica Moldova, eliberate de Banca Națională a Moldovei).

În același timp, persoanele fizice rezidente și nerezidente, au dreptul să declare în scris valorile valutare organelor vamale ale Republicii Moldova la introducerea în/scoaterea din Republica Moldova a numerarului în monedă națională, a numerarului şi cecurilor de călătorie în valută străină, a valorilor mobiliare şi a instrumentelor de plată (altele decât cecurile de călătorie în valută străină) dacă suma totală a acestora nu depășește 10 000 de euro (sau echivalentul lor) de persoană/călătorie.

Serviciul Vamal a venit cu aceste precizări în contextul în care sunt frecvente cazurile când persoanele fizice rezidente și nerezidente încearcă să transporte valută în mod ilicit, nerespectând procedura legală.

#declaratie vamala #valută #serviciul vamal #frontieră

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În perioada 18–21 noiembrie, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în parteneriat cu Consiliul Europei și Centrul Internațional „La Strada”, organizează Conferința internațională „Consolidarea protecției copiilor împotriva exploatării sexuale și abuzului sexual prin elaborarea de politici bazate pe dovezi” și găzduiesc cea de-a 46-a Plenară a Comitetului Lanzarote al Consiliului Europei.

Evenimentele sunt desfășurate la Chișinău, sub auspiciile Președinției Republicii Moldova la Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei (noiembrie 2025 – mai 2026), cu participarea a peste 150 de reprezentanți ai statelor membre, experți naționali și internaționali, organizații nonguvernamentale și parteneri internaționali.

Daniella Misail-Nichitin, Ministra Afacerilor Interne, și Natalia Plugaru, Ministra Muncii și Protecției Sociale, au cuvântul de deschidere, prin care este exprimat angajamentul Republicii Moldova pentru prevenirea și combaterea exploatării și abuzului sexual asupra copiilor, precum și importanța cooperării interinstituționale și internaționale.

Ministra Afacerilor Interne evidențiază necesitatea consolidării măsurilor de prevenire în mediul online, a mecanismelor eficiente de raportare și a politicilor publice fundamentate pe date și analize riguroase.

Panelurile conferinței

Panelul I – „Elaborarea de politici bazate pe dovezi”

Panelul include intervenția Ministrei Afacerilor Interne, axată pe importanța prevenirii, cooperării interinstituționale și a politicilor fundamentate pe dovezi.
Participanții reprezintă autorități publice, organizații internaționale și experți din domeniul protecției copilului. Discuțiile vizează recomandările Comitetului Lanzarote, prevenirea exploatării și abuzului sexual asupra copiilor și mecanismele de cooperare între instituțiile responsabile.

Panelul II – „Valorificarea datelor de la Barnahus și alte servicii MDIA pentru politici și practici”

Intervenție: Vasile Cușca, Secretar de Stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Mesajul principal vizează rolul colectării și utilizării datelor din centrele de tip Barnahus și din serviciile multidisciplinare pentru actualizarea politicilor publice și întărirea mecanismelor de protecție a copilului.

Modelul Barnahus în Republica Moldova

Centrul de servicii integrate de tip Barnahus este un model modern de asistență pentru copiii victime și/sau martori ai infracțiunilor. Acesta oferă un mediu sigur și prietenos, în care audierea în condiții speciale, examinarea medico-legală, evaluarea și suportul psihologic sunt asigurate într-un singur spațiu.

Ministra Afacerilor Interne menționează că acest model evidențiază importanța unei abordări integrate în protecția copilului și necesitatea unor intervenții rapide, coordonate și adaptate. Extinderea serviciilor Barnahus la nivel național reprezintă o direcție prioritară pentru asigurarea accesului fiecărui copil la standarde înalte de protecție și suport specializat.

Cea de-a 46-a Plenară a Comitetului Lanzarote include:

• evaluarea implementării Convenției de către statele membre;
• analiza preliminară a raportului privind exploatarea sexuală a copiilor facilitată de tehnologiile informaționale, inclusiv autogenerarea de imagini;
• examinarea chestionarului revizuit privind „abuzul sexual în cercul de încredere”;
• discuții privind mecanismele naționale de colectare a datelor;
• prezentarea inițiativelor legislative, a practicilor și politicilor publice implementate în statele membre.

Participarea activă a Republicii Moldova în aceste procese exprimă angajamentul pentru protejarea drepturilor copilului, consolidarea sistemului național de protecție și contribuția la schimbul european de expertiză.

În cadrul Președinției sale la Comitetul de Miniștri, Republica Moldova pune accent pe cooperarea internațională, armonizarea cadrului național cu standardele europene și promovarea unor măsuri riguroase pentru protecția fiecărui copil împotriva exploatării și abuzului sexual, inclusiv în mediul online.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#protectia copiilor #comitetul lanzarote #MAI