Un indicator ce măsoară Nivelul datoriei mondiale arată că aceasta a crescut în trimestrul patru din 2023 până nivelul record de 313.000 miliarde de dolari, iar statele în curs de dezvoltare au înregistrat un nou vârf al raportului datorie/PIB, se arată într-un raport al Institutului Internaţional pentru Finanţe (IIF), cel mai mare grup de lobby al sectorului financiar, transmite Reuters.
În ultimele trei luni din 2023, datoria mondială a crescut în ritm anual cu peste 15.000 miliarde de dolari. În urmă cu aproape un deceniu, nivelul datoriei se situa la aproximativ 210.000 miliarde de dolari, conform IIF.
”Aproximativ 55% din această creştere provine de pe pieţele mature, în special SUA, Franţa şi Germania”. Pe plan global, raportul datorie/PIB a scăzut anul trecut cu aproximativ două puncte procentuale, la aproape 330%, apreciază Institutul Internaţional pentru Finanţe.
Deşi reducerea acestui indicator ”este considerabilă” în ţările dezvoltate, unele pieţe emergente înregistrează noi niveluri record ale raportului datorie/PIB, care arată capacitatea unei ţări de a-şi achita datoriile. India, Argentina, China, Rusia, Malaysia şi Africa de Sud au înregistrat cele mai semnificative creşteri, semnalând potenţiale dificultăţi în achitarea datoriilor.
”În contextul posibilei reduceri a dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA (Fed), incertitudinile privind traiectoria politicii monetare a Statelor Unite şi a dolarului SUA ar putea spori volatilitatea de pe pieţe şi s-ar putea înăspri condiţiile de finanţare, pentru ţările cu dependenţă relativ ridicată de împrumuturile externe”, se arată în raport.
IIF consideră că economia mondială arată ”rezilienţă” faţă de volatilitatea costurilor de împrumut, ceea ce duce la o redresare a încrederii investitorilor. Apetitul pentru împrumuturi este în creştere anul acesta, în special pe pieţele emergente, pe fondul majorării emiterilor de obligaţiuni suverane.
Vânzările de obligaţiuni internaţionale ale guvernelor din ţările emergente au atins nivelul ridicat record de 47 miliarde de dolari în ianuarie, conduse de economiile emergente mai puţin riscante, cum ar fi Arabia Saudită, Mexic şi România.
Dacă încrederea investitorilor rămâne ridicată, s-ar putea inversa tendinţa de reducere a gradului de îndatorare a guvernelor europene şi a companiilor non-financiare de pe pieţele mature, ambele categorii fiind acum mai puţin îndatorate decât înaintea pandemiei. Totuşi, IIF şi-a exprimat temerile privind potenţiala revenire a presiunilor inflaţioniste, care ar putea duce la costuri mai ridicate de împrumut.
De asemenea, problemele geopolitice reprezintă ”un risc structural de piaţă”, adâncirea fragmentării sporind temerile privind disciplina fiscală pe plan mondial. ”Deficitele bugetare încă sunt peste nivelul de dinaintea pandemiei, iar accelerarea conflictelor regionale ar putea duce la majorări semnificative ale cheltuielilor de apărare”, avertizează IIF.
