Dobânzile la creditele de consum s-au dublat. A fost închis robinetul cu bani pentru bănci

Inflația a atins recordul ultimelor două decenii – 16,6% în luna ianuarie a anului 2022. Prețurile au început să crească din luna iunie a anului 2021 și vor mai crește încă jumătate de an, a declarat economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „Analize economice”.

Recent Banca Națională, pentru a ține în frâu presiunile scumpirilor, a majorat rata de bază la 10,50% anual or, instrumentele de politică monetară utilizate de BNM sunt slabe. Cel mai puternic, potrivit lui Ioniță, este cursul valutar care este gestionat de BNM prin intervențiile pe piața valutară.

Prin majorarea ratei de bază, BNM a scumpit banii pentru a tempera consumul populației, care a contractat volume record de credite. Chiar dacă nu este un instrument diferențiat a influențat cel mai mult creditele de consum acordate populației. În trimestrul III al anului 2021 au fost acordate 4,4 miliarde de lei credite de consum în trimestrul IV creditele scăzut cu 400 mil. de lei nu”, e explicat economistul.

„Măsurile de politică monetară au dublat dobânda pentru creditele de consum la 9,2%. Specificul este că dobânda creditelor de consum scade repede când banii se ieftinesc și cel mai reped crește când banii se scumpesc”, a mai spus Ioniță.

În opinia lui Ioniță, scumpirea banilor va afecta și costurile pe care le va plăti Guvernul pentru împrumuturile contractate de la băncile locale. În anul curent, autoritățile intenționează să se împrumute cu 4,6 miliarde de lei, iar costul creditelor va crește cu 100 mil. de lei.

În ceea ce privește creditele pentru business și imobiliare, economistul susține, că dobânda s-a modificat nesemnificativ.

Pentru companii rata a fost de 8,1% în trimestrul trei și 8,4% în trimestrul IV al anului nici nu au beneficiat de rata scăzută. Din simplu motiv că împrumuturile sunt pe termen lung. Problema e că businessul nu se avântă în creditele de la bănci. Anul trecut au economist 35 miliarde de lei față de 34 miliarde de lei împrumuturi contractate”, a punctat Ioniță.

Totodată, economistul afirmă că BNM, pe lângă politica monetară, are un instrument foarte puternic – cursul valutar.

„Anul trecut în fiecare lună a existat u deficit de valută pe piață, pe care BNM l-a suplinit prin vânzările pe piață. Doar în noiembrie și decembrie 2021 a intervenit cu 270 mil. USD pentru plata gazului către Gazprom. Dacă BNM nu intervenea nu menținea cursul valutar, Republica Moldova s-ar fi confruntat cu inflație mult mai mare, urmare a deprecierii leului. Acest lucru s-ar fi reflectat direct în costul în condițiile în care suntem dependenți de importuri. Or, costul mai mare al importurilor s-ar fi reflectat direct în prețul produselor pe piața locală”, a conchis Veaceslav Ioniță.

#preț bani #credite #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania energetică de stat a Turciei, Turkish Petroleum Corp (TPAO), poartă discuții cu gigantul american Chevron privind desfășurarea unor operațiuni comune de explorare a petrolului și gazelor naturale. Informația a fost confirmată pentru Bloomberg de un oficial turc familiarizat cu negocierile.

Potrivit sursei citate, cooperarea dintre TPAO și Chevron ar urma să vizeze în special studii seismice și activități de foraj. Un eventual acord ar reprezenta un nou pas în strategia Ankarei de a-și consolida producția proprie de resurse energetice, pe fondul unei ameliorări generale a relațiilor dintre Turcia și Statele Unite.

Discuțiile cu Chevron vin la scurt timp după ce, la începutul lunii ianuarie, TPAO a semnat un memorandum de înțelegere cu o altă companie americană, ExxonMobil, pentru explorarea resurselor de petrol și gaze din Marea Neagră și Marea Mediterană.

Un reprezentant al Chevron a declarat pentru Bloomberg că grupul american „dispune de un portofoliu diversificat de proiecte de explorare și producție la nivel global și continuă să evalueze oportunități potențiale”, precizând totodată că politica companiei este de a nu comenta aspecte comerciale concrete.

Deocamdată, nu este clar în ce regiuni ar putea avea loc cooperarea dintre cele două companii. TPAO desfășoară deja activități în Marea Neagră, Irak, Rusia și Somalia și a realizat anterior foraje în estul Mării Mediterane, zonă în care Chevron operează zăcăminte în apele Israelului și Ciprului.

În ultimii ani, autoritățile de la Ankara și-au intensificat eforturile pentru a reduce dependența aproape totală a Turciei de importurile de petrol și gaze, mizând pe creșterea producției interne și pe extinderea operațiunilor TPAO în afara țării. În acest context, compania și-a extins flota de nave specializate pentru explorare offshore și a anunțat recent intenția de a atrage până la patru miliarde de dolari prin prima sa emisiune de obligațiuni islamice.