Dobânzile la creditele de consum s-au dublat. A fost închis robinetul cu bani pentru bănci

Inflația a atins recordul ultimelor două decenii – 16,6% în luna ianuarie a anului 2022. Prețurile au început să crească din luna iunie a anului 2021 și vor mai crește încă jumătate de an, a declarat economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „Analize economice”.

Recent Banca Națională, pentru a ține în frâu presiunile scumpirilor, a majorat rata de bază la 10,50% anual or, instrumentele de politică monetară utilizate de BNM sunt slabe. Cel mai puternic, potrivit lui Ioniță, este cursul valutar care este gestionat de BNM prin intervențiile pe piața valutară.

Prin majorarea ratei de bază, BNM a scumpit banii pentru a tempera consumul populației, care a contractat volume record de credite. Chiar dacă nu este un instrument diferențiat a influențat cel mai mult creditele de consum acordate populației. În trimestrul III al anului 2021 au fost acordate 4,4 miliarde de lei credite de consum în trimestrul IV creditele scăzut cu 400 mil. de lei nu”, e explicat economistul.

„Măsurile de politică monetară au dublat dobânda pentru creditele de consum la 9,2%. Specificul este că dobânda creditelor de consum scade repede când banii se ieftinesc și cel mai reped crește când banii se scumpesc”, a mai spus Ioniță.

În opinia lui Ioniță, scumpirea banilor va afecta și costurile pe care le va plăti Guvernul pentru împrumuturile contractate de la băncile locale. În anul curent, autoritățile intenționează să se împrumute cu 4,6 miliarde de lei, iar costul creditelor va crește cu 100 mil. de lei.

În ceea ce privește creditele pentru business și imobiliare, economistul susține, că dobânda s-a modificat nesemnificativ.

Pentru companii rata a fost de 8,1% în trimestrul trei și 8,4% în trimestrul IV al anului nici nu au beneficiat de rata scăzută. Din simplu motiv că împrumuturile sunt pe termen lung. Problema e că businessul nu se avântă în creditele de la bănci. Anul trecut au economist 35 miliarde de lei față de 34 miliarde de lei împrumuturi contractate”, a punctat Ioniță.

Totodată, economistul afirmă că BNM, pe lângă politica monetară, are un instrument foarte puternic – cursul valutar.

„Anul trecut în fiecare lună a existat u deficit de valută pe piață, pe care BNM l-a suplinit prin vânzările pe piață. Doar în noiembrie și decembrie 2021 a intervenit cu 270 mil. USD pentru plata gazului către Gazprom. Dacă BNM nu intervenea nu menținea cursul valutar, Republica Moldova s-ar fi confruntat cu inflație mult mai mare, urmare a deprecierii leului. Acest lucru s-ar fi reflectat direct în costul în condițiile în care suntem dependenți de importuri. Or, costul mai mare al importurilor s-ar fi reflectat direct în prețul produselor pe piața locală”, a conchis Veaceslav Ioniță.

#preț bani #credite #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.