Dobânzile la creditele de consum s-au dublat. A fost închis robinetul cu bani pentru bănci

Inflația a atins recordul ultimelor două decenii – 16,6% în luna ianuarie a anului 2022. Prețurile au început să crească din luna iunie a anului 2021 și vor mai crește încă jumătate de an, a declarat economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „Analize economice”.

Recent Banca Națională, pentru a ține în frâu presiunile scumpirilor, a majorat rata de bază la 10,50% anual or, instrumentele de politică monetară utilizate de BNM sunt slabe. Cel mai puternic, potrivit lui Ioniță, este cursul valutar care este gestionat de BNM prin intervențiile pe piața valutară.

Prin majorarea ratei de bază, BNM a scumpit banii pentru a tempera consumul populației, care a contractat volume record de credite. Chiar dacă nu este un instrument diferențiat a influențat cel mai mult creditele de consum acordate populației. În trimestrul III al anului 2021 au fost acordate 4,4 miliarde de lei credite de consum în trimestrul IV creditele scăzut cu 400 mil. de lei nu”, e explicat economistul.

„Măsurile de politică monetară au dublat dobânda pentru creditele de consum la 9,2%. Specificul este că dobânda creditelor de consum scade repede când banii se ieftinesc și cel mai reped crește când banii se scumpesc”, a mai spus Ioniță.

În opinia lui Ioniță, scumpirea banilor va afecta și costurile pe care le va plăti Guvernul pentru împrumuturile contractate de la băncile locale. În anul curent, autoritățile intenționează să se împrumute cu 4,6 miliarde de lei, iar costul creditelor va crește cu 100 mil. de lei.

În ceea ce privește creditele pentru business și imobiliare, economistul susține, că dobânda s-a modificat nesemnificativ.

Pentru companii rata a fost de 8,1% în trimestrul trei și 8,4% în trimestrul IV al anului nici nu au beneficiat de rata scăzută. Din simplu motiv că împrumuturile sunt pe termen lung. Problema e că businessul nu se avântă în creditele de la bănci. Anul trecut au economist 35 miliarde de lei față de 34 miliarde de lei împrumuturi contractate”, a punctat Ioniță.

Totodată, economistul afirmă că BNM, pe lângă politica monetară, are un instrument foarte puternic – cursul valutar.

„Anul trecut în fiecare lună a existat u deficit de valută pe piață, pe care BNM l-a suplinit prin vânzările pe piață. Doar în noiembrie și decembrie 2021 a intervenit cu 270 mil. USD pentru plata gazului către Gazprom. Dacă BNM nu intervenea nu menținea cursul valutar, Republica Moldova s-ar fi confruntat cu inflație mult mai mare, urmare a deprecierii leului. Acest lucru s-ar fi reflectat direct în costul în condițiile în care suntem dependenți de importuri. Or, costul mai mare al importurilor s-ar fi reflectat direct în prețul produselor pe piața locală”, a conchis Veaceslav Ioniță.

#preț bani #credite #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.