Dialog public-privat la CCI a RM: Soluții pentru mediul de afaceri în fața provocărilor energetice

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) a organizat prima ședință din acest an în format de dialog public-privat, dedicată măsurilor de suport pentru antreprenori în contextul situației energetice. Acest eveniment, desfășurat pe platforma Dialogului Pro-Industrie al CCI a RM, vine să răspundă celor mai actuale provocări pentru mediul de afaceri, și a avut ca scop prezentarea măsurilor de sprijin din partea statutului în contextul situației energetice.

Președintele CCI a RM, Sergiu Harea, a menționat că, în urma numeroaselor solicitări din partea companiilor, Camera a inițiat, începând cu 1 ianuarie, mai multe discuții cu cabinetul prim-ministrului și a prezentat o serie de propuneri concrete pentru sprijinirea sectoarelor afectate, precum industria alimentară și de procesare, industria ușoară și industriile orientate spre export.

În cadrul ședinței Dumitru Alaiba, viceprim-ministru, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării precum și Viorel Garaz, secretar de stat în cadrul aceluiași minister, au prezentat antreprenorilor măsurile de sprijin oferite de stat în contextul situației energetice.

Astfel, peste 170 de antreprenori din toate regiunile țării, conectați online și prezenți fizic la ședință, au fost informați despre programul de compensații la energia electrică destinat agenților economici.

Acest program prevede compensarea a până la 50% din creșterea tarifului la energia electrică pentru o perioadă de 3 până la 6 luni, în funcție de resursele disponibile și necesități. Potrivit Viceprim-ministrului Dumitru Alaiba, sprijinul va fi acordat pentru aproximativ 10.000 de companii, în special celor din sectoarele de producție a alimentelor, cum ar fi laptele, carnea, ouăle și pâinea. Totodată, programul va fi extins către alte industrii esențiale, precum producția de încălțăminte, îmbrăcăminte, mobilă și componente electrice.

„Acele sectoare care creează locuri de muncă și oferă oamenilor o sursă de trai aici, acasă, trebuie să fie capabile să concureze nu doar pe piața internă, ci și pe cea externă, menținându-și competitivitatea. Din acest motiv, este esențial să vă sprijinim în procesul de adaptare. În ultima perioadă, asistăm la o reconfigurare a economiei, iar noi lucrăm treptat pentru a o alinia regulilor de joc recunoscute și acceptate la nivel global. Pentru a susține antreprenorii noștri, vom lansa acest mecanism de compensare a costurilor cu energia electrică pentru următoarea perioadă de 3-6 luni”, a declarat Viceprim-ministrul Dumitru Alaiba.

De asemenea în cadrul sedintei Viorel Garaz, secretar de stat Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a prezentat primul mecanism de ajutor de stat dedicat investițiilor, care include:

Schema de ajutor de stat regional pentru investiții realizate în Republica Moldova;
Schema de ajutor de stat regional pentru întreprinderile din zonele economice libere.

Prin acest program, antreprenorii vor beneficia de restituirea a până la 60% din investițiile realizate pentru extinderea și dezvoltarea afacerilor, dintre care:

25% reprezintă granturi nerambursabile;
75% reprezintă scutiri de 50% la impozitul pe venit.

Președintele CCI a RM, Sergiu Harea, a încurajat antreprenorii să investească în eficiența energetică, subliniind importanța programului EUREM, organizat anual din 2011 în colaborare cu Camera de Comerț din Potsdam (Germania). Acest program de instruire standardizat în domeniul eficienței energetice face parte din rețeaua europeană pentru managerii energetici.

Pe parcursul discuțiilor, participanții au adresat întrebări relevante despre implementarea măsurilor de sprijin și au venit cu propuneri concrete pentru a reduce impactul negativ asupra producătorilor.

Această ședință subliniază angajamentul CCI a RM de a facilita un dialog deschis și constructiv între autorități și mediul de afaceri. În 2025, Camera de Comerț planifică organizarea mai multor evenimente de informare și promovare a producătorilor autohtoni, pentru a susține dezvoltarea economică durabilă a Republicii Moldova.

Această sesiune face parte din campania de informare desfășurată de Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, în cadrul proiectului „Moldova ASSIST: Îmbunătățirea accesului la servicii publice de calitate și a coeziunii sociale”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de People in Need Moldova.

#CCI a RM #antreprenori #suport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șapte petroliere cu țiței non-rusesc au fost contractate de compania petrolieră slovacă Slovnaft, parte a grupului ungar MOL Group, pentru a asigura aprovizionarea rafinăriei din Bratislava după oprirea livrărilor de petrol rusesc prin conducta „Druzhba”.

Anunțul a fost făcut de directorul general al Slovnaft, Gabriel Szabo, care a precizat că încărcăturile provin din Arabia Saudită, Kazahstan, Norvegia și Libia. Petrolul va fi livrat în portul croat Omišalj și transportat ulterior prin conducta „Adria”, în baza unui contract încheiat cu operatorul croat JANAF.

Decizia vine după ce Ucraina a oprit, la 27 ianuarie, tranzitul petrolului rusesc prin conducta „Druzhba”, invocând avarii provocate de atacuri rusești. În urma întreruperii, rafinăriile grupului MOL din Ungaria și Slovacia – ultimele din Uniunea Europeană care mai primeau țiței rusesc prin această rută și beneficiau de derogare de la embargoul european – s-au confruntat cu dificultăți majore de aprovizionare.

Potrivit conducerii Slovnaft, livrările alternative vor permite reluarea activității la capacitate maximă a rafinăriei din Bratislava începând cu luna aprilie. Până atunci, instalația va funcționa la capacitate redusă, folosind petrol din rezervele strategice ale Slovaciei. Guvernul slovac a aprobat deja un împrumut de 250.000 de tone din rezerva de stat pentru a menține operațiunile în următoarea perioadă.

Situația a generat tensiuni politice. Premierul ungar Viktor Orban a acuzat Ucraina de „șantaj”, susținând că oprirea fluxurilor obligă Ungaria să recurgă la rezervele strategice. La rândul său, premierul slovac Robert Fico a declarat că, dacă blocajul are motive politice, acesta ar putea afecta sprijinul Bratislavei pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

Autoritățile de la Kiev resping acuzațiile. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean a afirmat că întreruperea a fost cauzată de un atac cu drone rusești asupra infrastructurii și a subliniat că Ucraina rămâne „un stat de tranzit de încredere”.

În paralel, Ungaria și Slovacia au solicitat Comisiei Europene să analizeze posibilitatea utilizării unei rute maritime alternative pentru achiziția de petrol rusesc, în cazul în care livrările prin conducte nu pot fi reluate. Ministerul Economiei din Croația a transmis însă că sistemul său de conducte poate transporta volume suplimentare doar dacă petrolul nu este de origine rusă.

Slovnaft exportă carburanți în mai multe state vecine, inclusiv Cehia, Ungaria și Ucraina, iar reducerea temporară a exporturilor este una dintre măsurile luate pentru a proteja piața internă în contextul crizei de aprovizionare.