Din 2024, toate telefoanele și dispozitivele mobile vor avea același tip de încărcător. Care va fi portul comun

Parlamentul European și statele membre ale UE au aprobat miercuri propunerea Comisiei Europene privind o soluție comună de încărcare pentru dispozitivele electronice. Astfel, începând din 2024, toate telefoanele mobile, tabletele, camerele digitale, consolele portabile de jocuri video, căștile audio, căștile cu microfon, difuzoarele portabile, cititoarele de cărți electronice, tastaturile, mouse-urile, sistemele portabile de navigație și căștile intraauriculare noi vor trebui să fie echipate cu un port de încărcare USB-C. Pentru laptop-uri, termenul este anul 2026.

Prin urmare, se stabilește o perioadă de tranziție de 24 de luni de la adoptarea oficială pentru a pune încărcătorul comun la dispoziția tuturor, pentru toate categoriile de produse vizate – cu excepția laptop-urilor, care vor beneficia de o perioadă de tranziție de 40 de luni, scrie Digi24.

Câteva dintre noutățile pe care le aduce acordul:

• Portul de încărcare și tehnologia de încărcare rapidă vor fi armonizate: în primul rând, portul USB-C va deveni portul comun, ceea ce le va permite consumatorilor să-și încarce dispozitivele cu același încărcător cu port USB-C, indiferent de marca dispozitivului. În același timp, armonizarea tehnologiei de încărcare rapidă va contribui la evitarea practicii utilizate de diverși producători de a limita în mod nejustificat viteza de încărcare și la asigurarea faptului că această viteză este aceeași indiferent de încărcătorul utilizat, dacă acesta este compatibil cu dispozitivul. În viitor, această listă ar putea fi completată și cu alte dispozitive, pe baza unei evaluări periodice a pieței efectuate de către Comisie.

• Separarea vânzării unui încărcător de vânzarea dispozitivului electronic: consumatorii vor putea cumpăra un dispozitiv electronic nou fără a fi nevoiți să cumpere și un încărcător nou, ceea ce va limita acumularea de încărcătoare nedorite sau neutilizate. Rezultatele obținute și eventuala extindere a măsurii pentru a include și cablurile vor fi evaluate în cursul punerii în aplicare.

• O mai bună informare a consumatorilor: producătorii vor trebui să furnizeze informații relevante cu privire la performanța de încărcare, inclusiv informații privind puterea necesară pentru încărcarea dispozitivului și dacă acesta permite încărcarea rapidă. Astfel, consumatorilor le va fi mai ușor să afle dacă încărcătoarele de care dispun îndeplinesc cerințele noului lor dispozitiv sau să aleagă un încărcător compatibil.

• Demersuri în vederea armonizării soluțiilor de încărcare fără fir: având în vedere evoluția rapidă a tehnologiei și pentru a limita o posibilă fragmentare a pieței în viitor, Comisia va evalua diferitele tehnologii disponibile în vederea unei eventuale armonizări viitoare și va solicita organizațiilor europene de standardizare să transpună soluția corespunzătoare într-un standard armonizat.

420 de milioane de dispozitive mobile vândute în UE într-un an

În 2020, în UE au fost vândute aproximativ 420 de milioane de telefoane mobile și alte dispozitive electronice portabile. Cu toate acestea, din cauza incompatibilității încărcătoarelor de pe piață, peste o treime dintre consumatori declară că s-au confruntat cu probleme, deși cheltuiesc anual aproximativ 2,4 miliarde EUR pe încărcătoare autonome suplimentare. În același timp, încărcătoarele eliminate sau neutilizate reprezintă aproximativ 11 000 de tone de deșeuri electronice pe an.

În ceea ce privește încărcarea fără fir, Comisia va monitoriza evoluția tehnologiilor și dinamica pieței în scopul introducerii unei eventuale armonizări în viitor, se mai arată în comunicatul CE.

#incarcator #USB-C #telefon mobil #smartphone

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mass-media din Republica Moldova se confruntă în continuare cu probleme grave. Deși în 2025, comparativ cu anii precedenți, valoarea indicatorilor a înregistrat o creștere minoră, problemele sistemice majore în activitatea presei nu au remediate, conform Indicelui privind Situația Presei în Moldova (ISPM) pentru 2025, lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI).

Documentul este elaborat pentru al X-a an consecutiv. Indicele oferă o analiză a presei în ansamblu, evidențiind problemele și evoluțiile-cheie din sectorul media. Starea presei autohtone a fost apreciată de o echipă de 14 evaluatori, iar punctajul general al ISPM pentru anul 2025 constituie 32.4 puncte în acest an.

Starea presei a fost evaluată în conformitate cu șapte indicatori: cadrul juridic de reglementare, contextul politic, mediul economic, mediul profesional, calitatea jurnalismului, securitatea informațională din perspectivă mediatică și securitatea jurnaliștilor.

Conform raportului, securitatea jurnaliștilor a înregistrat cel mai accentuat regres. Acest lucru s-a produs pe fundalul frecvenței incidentelor de intimidare și agresare a reporterilor în spațiul public, a hărțuirii online și a normalizării discursului ostil față de presă.

În ceea ce privește cadrul juridic, indicatorul a înregistrat o creștere ușoară. Tendința este explicată printr-o o serie de intervenții în legislația audiovizuală, precum și modificări legislative care vizează protecția jurnalistului. Totuși, s-a constatat că există lacune majore în reglementarea coerentă a presei online și a celei scrise și lipsa obligațiilor clare de transparență a proprietății în mediul digital.

Și indicatorul dedicat mediului economic de activitate a presei a înregistrat o creștere minoră, avans susținut mai ales de consolidarea independenței editoriale în rândul redacțiilor independente, precum și de existența unor mecanisme de sprijin prin subvenționare. Totuși, raportul constată că veniturile din publicitate sunt insuficiente, o parte semnificativă a bugetelor continuă să fie direcționată către platforme globale, iar dependența de finanțări externe persistă.

Mediul profesional a crescut la 35 de puncte. A fost consolidată infrastructura de profesionaliza, însă calitatea jurnalismului a înregistrat o scădere ușoară, pe fundalul reducerii punctajului pluralismului intern.

Autorii raportului recomandă adoptarea unei legi generale a mass-mediei, care să vizeze inclusiv presa online, transpunerea standardelor anti-SLAPP, revizuirea mecanismelor problematice de suspendare sau retragere a licențelor, consolidarea garanțiilor privind accesul la informație, sporirea protecției jurnaliștilor și eficientizarea răspunsului instituțional la agresiuni și hărțuire, inclusiv în mediul online.

În 2024, mass-media din Moldova a fost apreciată cu 31.6 de puncte.

Raportul privind starea mass-mediei este parte a proiectului „Avansarea educației mediatice și sprijinirea mass-media din Republica Moldova”, susținut de Suedia și implementat de Internews. Programul își propune să contribuie la creșterea unui sector media divers, independent și viabil financiar, și la abilitarea tinerilor din Moldova de a naviga în siguranță în mediul complex de informare.