Din 2024, toate telefoanele și dispozitivele mobile vor avea același tip de încărcător. Care va fi portul comun

Parlamentul European și statele membre ale UE au aprobat miercuri propunerea Comisiei Europene privind o soluție comună de încărcare pentru dispozitivele electronice. Astfel, începând din 2024, toate telefoanele mobile, tabletele, camerele digitale, consolele portabile de jocuri video, căștile audio, căștile cu microfon, difuzoarele portabile, cititoarele de cărți electronice, tastaturile, mouse-urile, sistemele portabile de navigație și căștile intraauriculare noi vor trebui să fie echipate cu un port de încărcare USB-C. Pentru laptop-uri, termenul este anul 2026.

Prin urmare, se stabilește o perioadă de tranziție de 24 de luni de la adoptarea oficială pentru a pune încărcătorul comun la dispoziția tuturor, pentru toate categoriile de produse vizate – cu excepția laptop-urilor, care vor beneficia de o perioadă de tranziție de 40 de luni, scrie Digi24.

Câteva dintre noutățile pe care le aduce acordul:

• Portul de încărcare și tehnologia de încărcare rapidă vor fi armonizate: în primul rând, portul USB-C va deveni portul comun, ceea ce le va permite consumatorilor să-și încarce dispozitivele cu același încărcător cu port USB-C, indiferent de marca dispozitivului. În același timp, armonizarea tehnologiei de încărcare rapidă va contribui la evitarea practicii utilizate de diverși producători de a limita în mod nejustificat viteza de încărcare și la asigurarea faptului că această viteză este aceeași indiferent de încărcătorul utilizat, dacă acesta este compatibil cu dispozitivul. În viitor, această listă ar putea fi completată și cu alte dispozitive, pe baza unei evaluări periodice a pieței efectuate de către Comisie.

• Separarea vânzării unui încărcător de vânzarea dispozitivului electronic: consumatorii vor putea cumpăra un dispozitiv electronic nou fără a fi nevoiți să cumpere și un încărcător nou, ceea ce va limita acumularea de încărcătoare nedorite sau neutilizate. Rezultatele obținute și eventuala extindere a măsurii pentru a include și cablurile vor fi evaluate în cursul punerii în aplicare.

• O mai bună informare a consumatorilor: producătorii vor trebui să furnizeze informații relevante cu privire la performanța de încărcare, inclusiv informații privind puterea necesară pentru încărcarea dispozitivului și dacă acesta permite încărcarea rapidă. Astfel, consumatorilor le va fi mai ușor să afle dacă încărcătoarele de care dispun îndeplinesc cerințele noului lor dispozitiv sau să aleagă un încărcător compatibil.

• Demersuri în vederea armonizării soluțiilor de încărcare fără fir: având în vedere evoluția rapidă a tehnologiei și pentru a limita o posibilă fragmentare a pieței în viitor, Comisia va evalua diferitele tehnologii disponibile în vederea unei eventuale armonizări viitoare și va solicita organizațiilor europene de standardizare să transpună soluția corespunzătoare într-un standard armonizat.

420 de milioane de dispozitive mobile vândute în UE într-un an

În 2020, în UE au fost vândute aproximativ 420 de milioane de telefoane mobile și alte dispozitive electronice portabile. Cu toate acestea, din cauza incompatibilității încărcătoarelor de pe piață, peste o treime dintre consumatori declară că s-au confruntat cu probleme, deși cheltuiesc anual aproximativ 2,4 miliarde EUR pe încărcătoare autonome suplimentare. În același timp, încărcătoarele eliminate sau neutilizate reprezintă aproximativ 11 000 de tone de deșeuri electronice pe an.

În ceea ce privește încărcarea fără fir, Comisia va monitoriza evoluția tehnologiilor și dinamica pieței în scopul introducerii unei eventuale armonizări în viitor, se mai arată în comunicatul CE.

#incarcator #USB-C #telefon mobil #smartphone

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Energia regenerabilă nu poate asigura, în forma actuală, securitatea energetică a Republicii Moldova, iar costurile reale ale stocării energiei sunt extrem de ridicate. Declarațiile au fost făcute de expertul energetic Sergiu Tofilat în cadrul emisiunii Cabinetul din umbră de la Jurnal TV.

Potrivit acestuia, deși prețurile bateriilor au scăzut semnificativ în ultimii ani, de la aproximativ 250 de dolari per kilowatt la circa 100 de dolari, investițiile necesare rămân uriașe. Tehnologiile de stocare sunt bazate în principal pe litiu, o resursă extrem de solicitată la nivel global pentru telefoane, laptopuri și mașini electrice, iar o mare parte din lanțul de producție este concentrată în China, ceea ce ridică probleme suplimentare de acces și securitate.

Republica Moldova consumă anual aproximativ 4,6 milioane MWh de energie electrică, inclusiv pierderile din rețea. Raportat la consumul zilnic, necesarul ajunge la circa 12,6 mii MWh. La un cost estimativ de 100.000 de dolari pentru stocarea unui megawatt, o baterie capabilă să asigure consumul țării pentru 24 de ore ar costa aproximativ 1,2 miliarde de dolari. Ținând cont de faptul că bateriile nu pot fi descărcate complet, iar o rezervă tehnică de 20% este obligatorie, suma totală se apropie de 1,5 miliarde de dolari.

Sergiu Tofilat a subliniat că sursele regenerabile produc energie doar în anumite intervale, atunci când există soare sau vânt, și nu pot acoperi consumul în mod constant. În lipsa acestor condiții, sistemul energetic este nevoit să recurgă la surse clasice sau la deconectarea consumatorilor. În același timp, perioadele de supraproducție generează pierderi, deoarece energia nu poate fi absorbită de rețea, iar producătorii sunt obligați să-și oprească instalațiile, pierzând venituri.

Expertul a oferit și exemplul Germaniei, care în anul 2024 ar fi plătit aproximativ 3 miliarde de euro pentru energia regenerabilă neconsumată. În Republica Moldova, capacitatea totală instalată de energie regenerabilă a ajuns la 958 MW, potrivit datelor disponibile la finalul lunii noiembrie, iar peste jumătate, circa 522 MW, se află pe piața liberă.

Acești producători sunt antreprenori care au investit fără sprijin din partea statului, fără tarife garantate sau obligații de preluare a energiei. În prezent, ei sunt nevoiți să negocieze individual cu Energocom, Premier Energy sau FEE Nord, însă companiile reglementate pot oferi doar cele mai mici prețuri permise de lege. Contractele sunt încheiate pe termen scurt, de una până la trei luni, la prețuri de 40–50 de euro per MWh, de aproape trei ori mai mici decât cotațiile de pe bursele de energie.

În aceste condiții, investițiile riscă să nu fie recuperate, iar unii producători se confruntă cu riscul falimentului. Lipsa de predictibilitate face imposibilă accesarea creditelor bancare pentru investiții în baterii de stocare, iar fără intervenții de politică publică, sectorul riscă să intre într-un blocaj major. Sergiu Tofilat consideră că autoritățile trebuie să identifice rapid o formulă de preț sau un mecanism de piață care să permită producătorilor de energie regenerabilă să supraviețuiască financiar, altfel tranziția energetică riscă să devină o iluzie costisitoare.

#regenerabile #eoliene #fotovoltaice