Din 2024, toate telefoanele și dispozitivele mobile vor avea același tip de încărcător. Care va fi portul comun

08 Iun. 2022, 15:35
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
08 Iun. 2022, 15:35 // Au Bani //  MD Bani

Parlamentul European și statele membre ale UE au aprobat miercuri propunerea Comisiei Europene privind o soluție comună de încărcare pentru dispozitivele electronice. Astfel, începând din 2024, toate telefoanele mobile, tabletele, camerele digitale, consolele portabile de jocuri video, căștile audio, căștile cu microfon, difuzoarele portabile, cititoarele de cărți electronice, tastaturile, mouse-urile, sistemele portabile de navigație și căștile intraauriculare noi vor trebui să fie echipate cu un port de încărcare USB-C. Pentru laptop-uri, termenul este anul 2026.

Prin urmare, se stabilește o perioadă de tranziție de 24 de luni de la adoptarea oficială pentru a pune încărcătorul comun la dispoziția tuturor, pentru toate categoriile de produse vizate – cu excepția laptop-urilor, care vor beneficia de o perioadă de tranziție de 40 de luni, scrie Digi24.

Câteva dintre noutățile pe care le aduce acordul:

• Portul de încărcare și tehnologia de încărcare rapidă vor fi armonizate: în primul rând, portul USB-C va deveni portul comun, ceea ce le va permite consumatorilor să-și încarce dispozitivele cu același încărcător cu port USB-C, indiferent de marca dispozitivului. În același timp, armonizarea tehnologiei de încărcare rapidă va contribui la evitarea practicii utilizate de diverși producători de a limita în mod nejustificat viteza de încărcare și la asigurarea faptului că această viteză este aceeași indiferent de încărcătorul utilizat, dacă acesta este compatibil cu dispozitivul. În viitor, această listă ar putea fi completată și cu alte dispozitive, pe baza unei evaluări periodice a pieței efectuate de către Comisie.

• Separarea vânzării unui încărcător de vânzarea dispozitivului electronic: consumatorii vor putea cumpăra un dispozitiv electronic nou fără a fi nevoiți să cumpere și un încărcător nou, ceea ce va limita acumularea de încărcătoare nedorite sau neutilizate. Rezultatele obținute și eventuala extindere a măsurii pentru a include și cablurile vor fi evaluate în cursul punerii în aplicare.

• O mai bună informare a consumatorilor: producătorii vor trebui să furnizeze informații relevante cu privire la performanța de încărcare, inclusiv informații privind puterea necesară pentru încărcarea dispozitivului și dacă acesta permite încărcarea rapidă. Astfel, consumatorilor le va fi mai ușor să afle dacă încărcătoarele de care dispun îndeplinesc cerințele noului lor dispozitiv sau să aleagă un încărcător compatibil.

• Demersuri în vederea armonizării soluțiilor de încărcare fără fir: având în vedere evoluția rapidă a tehnologiei și pentru a limita o posibilă fragmentare a pieței în viitor, Comisia va evalua diferitele tehnologii disponibile în vederea unei eventuale armonizări viitoare și va solicita organizațiilor europene de standardizare să transpună soluția corespunzătoare într-un standard armonizat.

420 de milioane de dispozitive mobile vândute în UE într-un an

În 2020, în UE au fost vândute aproximativ 420 de milioane de telefoane mobile și alte dispozitive electronice portabile. Cu toate acestea, din cauza incompatibilității încărcătoarelor de pe piață, peste o treime dintre consumatori declară că s-au confruntat cu probleme, deși cheltuiesc anual aproximativ 2,4 miliarde EUR pe încărcătoare autonome suplimentare. În același timp, încărcătoarele eliminate sau neutilizate reprezintă aproximativ 11 000 de tone de deșeuri electronice pe an.

În ceea ce privește încărcarea fără fir, Comisia va monitoriza evoluția tehnologiilor și dinamica pieței în scopul introducerii unei eventuale armonizări în viitor, se mai arată în comunicatul CE.

Realitatea Live

17 Feb. 2026, 17:23
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Feb. 2026, 17:23 // Actual //  Ursu Victor

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!