Exclusiv: Portofelul cripto al Kremlinului pe nume Ilan Șor

Cândva, a intrat în istoria Republicii Moldova ca unul dintre arhitecții „furtului miliardului”. Astăzi, el jonglează din nou cu miliarde, dar de această dată, sub controlul și cu sprijinul direct al unui alt stat – Federația Rusă.

Kârgâzstan, Uzbekistan, Emiratele Arabe Unite, Turcia, Mongolia – sunt doar câteva dintre punctele de pe harta unui imperiu din umbră, construit de politicianul fugar.

În acest material dezvăluim mai multe detalii despre rețeaua de companii și scheme financiare pe care Ilan Șor le utilizează pentru a ajuta Rusia să ocolească sancțiunile internaționale. Structurile sale colaborează direct cu băncile de stat din Rusia, dezvoltă monede și contribuie la formarea unei alternative la sistemul SWIFT.

Filiera kârgâză

Pe 1 septembrie 2024, în Bișkek apare o nouă structură cu un nume pompos – SA „Compania Comercială a Republicii Kârgâze”. Oficial, este o entitate de stat, fondată de Ministerul Economiei. În realitate, însă, reprezintă un element-cheie într-o schemă de ocolire a sancțiunilor internaționale, în centrul căreia se află Ilan Șor.

Compania primește dreptul exclusiv de a efectua plăți pentru bunuri care nici nu se află pe teritoriul Kârgâzstanului. Mai mult decât atât, i se permite să deschidă filiale în străinătate și să opereze prin conturi deschise la Aiyl Bank din Kârgâzstan și la Turkiye Emlak Katilim Bankasi AS din Turcia.

Chiar în primele luni de activitate, „Compania Comercială” își creează filiale: Golden Silk Road în Mongolia, precum și reprezentanțe în Egipt, Emiratele Arabe Unite, Uzbekistan și Vietnam.

Sursele Agenției de presă IPN din Republica Moldova din cercurile financiare ale Kârgâzstanului susțin că înființarea acestei structuri a fost rezultatul unei înțelegeri între Șor și reprezentanți ai guvernului de la Bișkek. Scopul – facilitarea tranzacțiilor pentru grupul A7, strâns legat de Promsvyazbank, bancă aflată în proprietatea statului rus. Aceasta servește interesele Ministerului rus al Apărării.

Bănci: de la Keremet la Capital Bank of Central Asia

Inițial, veriga principală în schema de ocolire a sancțiunilor a fost „Keremet Bank” – o instituție financiară kârgâză, prin care se efectuau plăți către Rusia și țări terțe. Însă, pe 15 ianuarie 2025, banca este inclusă în lista de sancțiuni a Departamentului Trezoreriei SUA, iar o lună mai târziu – și de către Regatul Unit și Uniunea Europeană.

La prima vedere, schema ar fi trebuit să se prăbușească. Însă chiar în aceeași zi apare un nou jucător – Capital Bank of Central Asia (CBCA). Controlul asupra acestuia este preluat de Ministerul Finanțelor din Kârgâzstan, iar în frunte este numit fostul vicepreședinte al Keremet Bank – Kantimir Cialbaev. Astfel, se schimbă doar denumirea și placa de la intrare, iar CBCA își asumă funcția de procesare a plăților în ruble și se conectează direct la Promsvyazbank – banca de stat rusă implicată în finanțarea sectorului de apărare.

Împreună, aceste instituții creează o structură care funcționează ca o alternativă la sistemul SWIFT, permițând efectuarea de tranzacții internaționale chiar și acolo unde canalele oficiale sunt blocate.

Frontul cripto

Când canalele bancare încep să se restrângă sub presiunea sancțiunilor, în prim-plan apare criptomoneda. Și aici, Șor este din nou alături de băncile de stat rusești.

Primul proiect lansat este A7A5 – un stablecoin creat cu implicarea Promsvyazbank și a companiilor afiliate lui Șor. Principiul său de bază este simplu: 1 (monedă) A7A5 = 1 rublă rusească. Oficial, este promovat ca o „nouă tehnologie financiară”, însă în realitate reprezintă un mijloc de a efectua tranzacții ocolind restricțiile. Moneda este listată pe platforma kârgâză Meer Exchange, precum și pe platformele internaționale Uniswap și Curve.

Dar Șor are și un proiect cripto mult mai ambițios – USDKG, cunoscut și ca „Gold Dollar”. Acest stablecoin este garantat simultan de dolarul american și de aurul fizic, aflat sub supravegherea Ministerului Finanțelor din Kârgâzstan.

Proiectul este coordonat de: Akbar Askarbekovici Bekboev – directorul proiectului, Almaz Kușbekovici Baketaev – ministrul de finanțe al Kârgâzstanului, William Campbell – expert în finanțe și tehnologii blockchain, Gabriel Guerra – specialist în marketing și dezvoltarea industriei cripto.

În iulie 2025, publicația Elliptic a semnalat o creștere spectaculoasă a volumelor de tranzacții: peste 1 miliard de dolari pe zi, cu un volum total care a depășit 41 de miliarde de dolari, iar capitalizarea de piață a tokenului s-a triplat, ajungând la 521 de milioane de dolari în doar două săptămâni.

Imperiul companiilor lui Șor

Pentru a înțelege cum funcționează această rețea, este esențial să analizăm arhitectura de afaceri construită de Șor. În ultimii ani, el a creat un imperiu transnațional de companii în mai multe țări, toate având un scop comun: mascarea fluxurilor reale de bani și eludarea sancțiunilor impuse de Occident împotriva Federației Ruse.

Principalele companii sunt:

„A7” – creată împreună cu banca de stat rusească Promsvyazbank (49% – le deține banca, 51% – Șor). Domeniul declarat este cel al serviciilor financiare, însă în realitate compania este utilizată pentru finanțarea grupării lui Șor în Republica Moldova.
„A71” – structură afiliată companiei „A7”, director – Ilan Șor. Funcționează în domeniul financiar și acționează ca intermediar în tranzacții internaționale în țări terțe.
„A7-AGENT” – de asemenea, sub conducerea lui Șor. Oficial, oferă servicii financiare, însă este activă și în comerțul en-gros cu produse chimice, combustibil și echipamente industriale. Această activitate permite ascunderea tranzacțiilor sub acoperirea comerțului legitim.
„EXIM INTERNATIONAL” – întreprindere mixtă între Șor (75%) și VEB.RF (25%), banca de dezvoltare a Rusiei. Director – Alexandr Pleșakov. Firma este implicată în achiziții strategice, inclusiv tehnologii cu dublă utilizare. De notat: VEB.RF a fost anterior acționar în Banca de Economii din Moldova, pe care Șor a contribuit să o falimenteze.
„TIMEFINANCE” – companie controlată în totalitate de Șor. Se prezintă că oferă consultanță pentru organizații rusești implicate în comerțul extern.
„UZIMPEXTRADE” – înregistrată la Tașkent, Uzbekistan. Se ocupă oficial cu comerț internațional, logistică și servicii vamale. În realitate, este un nod de tranzit pentru tranzacții în Asia Centrală.
„Finvek” SRL – firmă de analiză și consultanță. Este utilizată pentru a crea justificări „pe hârtie” pentru fluxurile financiare suspecte.
„A7-Kyrgyzstan” și „Prosperita” – cu sedii la Bișkek, oferă lui Șor o prezență directă în Kârgâzstan.
„FAVNIR” SRL-FZ – înregistrată în Dubai, Emiratele Arabe Unite. Oficial, scopul companiei este „facilitarea comerțului global”, dar în realitate servește drept bază logistică și financiară a lui Șor în Orientul Mijlociu, prin care se realizează tranzacții între companiile rusești și partenerii din EAU, Turcia și China.

Pe exemplul FAVNIR SRL-FZ, se poate observa că, deși numele lui Șor nu figurează oficial, structura este, totuși, controlată de acesta.

Compania are două sedii – unul în Kârgâzstan și altul în Dubai. Aceste adrese sunt singurele date de contact disponibile public. Pe site-ul propriu, FAVNIR pretinde un volum de afaceri de peste 2 miliarde de dolari pe lună și se prezintă ca fiind un jucător cheie pe piața comerțului en-gros în Asia și Orientul Mijlociu.

Totuși, domeniul favnirtrade.com a fost înregistrat pe 18 octombrie 2024, pe numele lui Darwin Albert din orașul Cesarea (Israel). Este asociat un număr de telefon din Israel și o adresă de e-mail pe platforma criptată Tutanota. IP-ul site-ului duce la alte două resurse: ilan-shor.com – site-ul oficial al lui Ilan Șor, talas-gm.com – companie legată de gruparea sa.

Domeniul ilan-shor.com a fost înregistrat în 2023 pe o companie din Bahamas. Site-ul listează trei adrese de e-mail: owner@ilan-shor.com, admin@ilan-shor.com, tech@ilan-shor.com.

În plus, potrivit surselor IPN din Guvernul Republicii Moldova, compania FAVNIR din Dubai, asociată cu Șor, a apărut în anumite scheme financiare la începutul anului 2025, nu întâmplător. Moscova a propus-o ca intermediar pentru plățile legate de gazul livrat Transnistriei. Planul era ca FAVNIR să transfere banii către compania maghiară MET pentru gazele naturale. Totuși, autoritățile de la Chișinău au intervenit și au cerut excluderea companiei lui Șor din acest lanț.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sezonul agricol 2025/26 a început cu tensiuni pe piața oleaginoaselor, după ce recolta de floarea-soarelui a scăzut în Ucraina și Uniunea Europeană, principalele regiuni producătoare din bazinul Mării Negre. Potrivit unei analize semnate de economistul Iurie Rija, declinul de producție a dus la un dezechilibru global și la scumpiri accentuate ale semințelor și uleiului de floarea-soarelui.

În Ucraina, recolta de floarea-soarelui din 2025 s-a redus la 7,8–8 milioane de tone, cu aproape două milioane mai puțin decât anul trecut, când au fost strânse circa 9,5 milioane tone. Și în Uniunea Europeană, producția a fost sub așteptări – 8,5 milioane tone, a treia cea mai mică din ultimii zece ani. „Aceste pierderi de recoltă au strâns balanța globală a oleaginoaselor și au alimentat așteptările de deficit pe piață”, explică Rija.

Pe fondul acestor scăderi, prețurile internaționale au crescut brusc, sprijinite și de scumpirea petrolului Brent, care a revenit la peste 66 dolari/baril, după impunerea sancțiunilor SUA asupra companiilor ruse Rosneft și Lukoil. Costurile de procesare mai mari și interesul pentru biocombustibili au făcut ca uleiurile vegetale să devină tot mai căutate.

În Republica Moldova, campania de achiziții a început sub semnul efervescenței. Pentru prima dată, prețurile au pornit direct de la 10 lei/kg, față de 7–8 lei/kg la începutul sezonului trecut. Cererea ridicată a procesatorilor a împins cotațiile la 10,85 lei/kg în sudul țării (Giurgiulești) și 10,30 lei/kg în nord. La început de noiembrie, prețurile se mențin ridicate, între 10,10 și 10,85 lei/kg, în funcție de regiune. Totuși, de la sfârșitul lunii octombrie, piața s-a calmat ușor, după ce marii cumpărători turci și-au redus temporar prezența. Turcia – care rămâne principalul importator de semințe moldovenești – a redus taxele de import la floarea-soarelui de la 20% la 12%, iar la uleiul brut de la 36% la 30%, măsuri ce vor fi complet eliminate în 2026. „Corecția temporară nu schimbă tendința generală: oferta globală rămâne limitată, iar cererea solidă. Prețurile la floarea-soarelui se vor menține ferme”, estimează Iurie Rija.

Piața porumbului are o evoluție contrastantă. În timp ce în Brazilia producția record a crescut disponibilitatea globală, Europa de Sud-Est a fost afectată de secetă. În Bulgaria, recolta este la minimul ultimilor 16 ani – doar 1,5 milioane tone. În Republica Moldova, situația este mai bună, dar complicată: ploile abundente din septembrie-octombrie au întârziat recoltatul și au ridicat nivelul de umiditate al boabelor. „Campania este lentă, iar mulți fermieri au preferat să semene grâul de toamnă înainte de a strânge porumbul”, arată Rija. Prețurile actuale la poarta fermei sunt de 3,10–3,20 lei/kg, iar la export (FOB Giurgiulești) de 215–217 USD/tonă, cu o posibilă scădere spre 210 USD/tonă în decembrie, odată cu finalizarea recoltării.

Recoltele bogate din Rusia (84 milioane tone) și UE au generat o ofertă confortabilă pe piața globală a grâului, menținând prețurile moderate. În Moldova, după o recoltă bună, grâul se vinde la 3,0–3,5 lei/kg, echivalentul a circa 200 USD/tonă FOB Giurgiulești, similar cotațiilor din porturile românești și ucrainene. Pe fondul cererii sezoniere, Rija anticipează o ușoară creștere a prețurilor în iarnă, spre 3,5–3,7 lei/kg, odată cu refacerea stocurilor pentru consum intern și export.

Producția de orz din 2025 s-a menținut aproape identică cu cea a anului trecut, iar prețurile s-au dovedit surprinzător de stabile: între 3,20 și 3,50 lei/kg pe piața internă, respectiv 3,70 lei/kg la Giurgiulești. Volumul redus disponibil pentru export limitează fluctuațiile. „Piața orzului a devenit una de nișă – liniștită, dar profitabilă. Într-un an cu atâtea extreme, stabilitatea ei e aproape o excepție”, conchide economistul Iurie Rija.