FMI a analizat economia Moldovei: Este sufocată de războiul Rusiei în Ucraina. Ajutor de 27 mil. USD

FMI a ajuns la un acord la nivel de experți cu autoritățile Republicii Moldova cu privire la finalizarea primei evaluări a programului susținut prin Mecanismul extins de creditare și Mecanismul de finanțare extinsă.

Perspectivele economice ale Republicii Moldova sunt afectate în continuare de consecințele invaziei Federație Ruse în Ucraina, inclusiv de efectele cauzate de majorările prețurilor la produsele alimentare și resursele energetice, perturbările fluxurilor comerciale, afluxul de refugiați și scăderea încrederii populației.

Creșterea finanțării de către FMI și donatori joacă un rol-cheie în susținerea eforturilor autorităților de a face față acestor șocuri exogene, totodată acordând resurse suplimentare necesare pentru acoperirea cheltuielilor urgente de ordin social-economic.

Chișinău, Moldova: În perioada 20 iulie – 8 august, misiunea Fondului Monetar Internațional (FMI) condusă de dl Ruben Atoyan a purtat discuții la Chișinău și la distanță, de la sediul central din Washington, cu autoritățile Republicii Moldova în contextul primei evaluări a programului susținut prin Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanțare extinsă (EFF). Domnul Atoyan a făcut următoarea declarație:

„FMI a ajuns la un acord la nivel de experți cu autoritățile Republicii Moldova cu privire la politicile necesare pentru finalizarea primei evaluări a programului. Acest acord se preconizează a fi aprobat de către Consiliul de directori executivi al FMI în luna septembrie anul curent. După ședința Consiliului de directori executivi al FMI, Republica Moldova va putea accesa 20,65 milioane drepturi speciale de tragere (circa 27 milioane dolari SUA). Astfel, suma totală a debursărilor efectuate în cadrul programului se va ridica la circa 245 milioane dolari SUA.

Programul se implementează cu succes, în pofida șocurilor grave și intercorelate. Autoritățile au respectat toate criteriile de performanță, iar reformele în domeniul luptei cu corupția, promovării supremației legii, guvernanței bugetare și supravegherii sectorului financiar avansează rapid.

Autoritățile au numit în funcție procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție — acțiune importantă în contextul programului — în luna iunie, cu mult mai devreme decât s-a anticipat. Determinarea autorităților de a avansa pe calea implementării reformelor atât de necesare nu a fost știrbită de șocurile succesive, autoritățile reafirmându-și angajamentele asumate în cadrul programului, precum și fermitatea în implementarea lui.

Totuși, războiul din Ucraina continuă să afecteze semnificativ economia Republicii Moldova. Pentru anul 2022 se prognozează o stagnare a PIB-ului real. Impactul negativ al înrăutățirii perspectivelor economice globale, ruperii lanțurilor de aprovizionare și creșterii costurilor de producție este aprofundat de impactul secetei asupra producției agricole.

Creșterea inflației s-a accelerat rapid din cauza creșterii prețurilor la resursele energetice și produsele alimentare, iar cursul de schimb s-a depreciat din cauza condițiilor extrem de complicate de pe piață. Indicatorii bugetari în prima jumătate a anului 2022 au rămas robuști în urma confluenței unor venituri bugetare mai mari și a granturilor, dar și datorită neexecutării pe deplin a cheltuielilor bugetare aprobate. Faptul că băncile sunt bine capitalizate, lichide și profitabile a permis parcurgerea crizei curente într-o manieră satisfăcătoare.

În ceea ce privește politica monetară, Banca Națională a Moldovei are o abordare bazată strict pe date si statistici și aceasta s-a dovedit a fi eficientă la ancorarea așteptărilor privind inflația. De la începutul anului curent, BNM a ajustat politica monetară pentru a tempera efectele secundare ale unui nivel mai mare al inflației importate și ale întreruperilor în lanțurile de aprovizionare. În condițiile în care perspectivele inflației sunt afectate de deteriorarea mediului extern, autoritățile rămân ferme în intenția de a asigura flexibilitatea cursului de schimb, care acționează ca un amortizor de șocuri, iar intervențiile BNM se vor limita doar la atenuarea volatilității excesive și prevenirea fluctuațiilor neordonate pe piața valutară.

Rectificarea bugetului pe anul 2022, coordonată cu FMI, urmează să prevadă un volum adecvat de alocări suplimentare necesare pentru a proteja categoriile vulnerabile ale populației de impactul creșterii prețurilor la resursele energetice și produsele alimentare. Pe viitor, vor fi necesare eforturi comune pentru a soluționa problema persistentă a neexecutării pe deplin a cheltuielilor bugetare aprobate, ceea ce va eficientiza cheltuielile și va spori credibilitatea bugetului. Dată fiind probabilitatea destul de mare de materializare a riscurilor, este în continuare extrem de important de promovat politici adecvate care să fie susținute de partenerii externi prin acordarea de suport bugetar.

Perspectivele creșterii economice sunt periclitate în continuare de riscuri. Creșterea mai bruscă decât s-a anticipat a prețurilor la resursele energetice, perturbările în livrarea resurselor energetice, creșterea prețurilor la produsele alimentare pe piețele internaționale, creșterea costurilor de trai și distanța mică de la războiul din Ucraina ar putea duce la deteriorarea în continuare a situației economice și la scăderea încrederii, fapt care va impune necesitatea de luare a unor decizii dificile în materie de prioritizare a măsurilor de politici.

Implementarea cu fermitate a unui pachet de reforme cuprinzător și susținerea acordată în continuare de FMI și alți parteneri va contribui la ancorarea încrederii”.

#economie #bani #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce Statele Unite ale Americii se confruntă în 2024 cu un deficit comercial de peste 1,3 trilioane de dolari și reacționează previzibil prin măsuri protecționiste, Republica Moldova se află într-o situație și mai vulnerabilă. Potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță, țara noastră importă de 2,5 ori mai mult decât exportă, iar deficitul comercial a depășit 5,5 miliarde de dolari, un nivel fără precedent.

„Aceasta nu este doar o problemă de statistică, ci una sistemică”, avertizează Ioniță. „Dependența cronică de importuri erodează baza industrială locală, reduce activitatea economică și diminuează substanțial veniturile bugetare”.

Conform analizei, înlocuirea produselor locale cu alternative de import conduce la o contracție de trei ori a activității economice și la o scădere de până la șase ori a încasărilor fiscale. Ioniță subliniază că actualul model economic este nesustenabil și avertizează că, în lipsa unor măsuri strategice, Republica Moldova riscă să rămână o piață de desfacere pasivă într-o economie globală tot mai fragmentată.

Totuși, în această criză se ascunde și o oportunitate. Economistul propune o strategie economică axată pe dezvoltarea capacităților interne, care ar putea transforma Moldova din consumator net în actor economic activ și competitiv.

Printre soluțiile propuse se numără: substituirea importurilor prin politici de sprijin fiscal, acces la finanțare și infrastructură modernă, redresarea balanței comerciale prin stimularea exporturilor și atragerea investițiilor în sectoare competitive și crearea de locuri de muncă durabile, mai ales în agroalimentar, industrie și IT. Creșterea veniturilor bugetare, necesare pentru investiții în sănătate, educație și dezvoltare regională. „Nu putem continua cu lamentări și reacții întârziate la stimuli externi. Este nevoie de o strategie coerentă, cu obiective clare și măsuri

Deficitul comercial nu este doar un dezechilibru contabil, ci un simptom profund al vulnerabilității economice. Dar gestionat inteligent, el poate deveni punctul zero al unei transformări economice reale. Moldova are șansa – și responsabilitatea – de a ieși din capcana dependenței și de a construi un model economic durabil, orientat spre dezvoltare și independență.