Foamete, „rate foarte mari de deces la scară largă” şi mişcări ale populaţiei – Regiuni întregi vor deveni de nelocuit

Regiuni întregi de pe glob vor deveni de nelocuit în următoarele decenii din cauza valurilor de caniculă care vor fi mai frecvente şi mai intense, avertizează într-un raport publicat luni de ONU şi Federaţia Internaţională a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie (IFRC), relatează AFP.

Cu mai puţin de o lună înainte de COP27, care se va desfăşura în noiembrie în Egipt, ONU şi IFRC fac apel în raportul comun la măsuri în vederea pregătirii pentru viitoarele valuri de caniculă pentru a se evita un număr mare de decese.

Cele două organizaţii subliniază că există limite dincolo de care persoanele expuse la o căldură şi umiditate extreme nu pot supravieţui şi există totodată limite dincolo de care societăţile nu se mai pot adapta.

„Potrivit evoluţiei actuale a climei, valurile de căldură ar putea atinge şi depăşi aceste limite fiziologice şi sociale în cursul următoarelor decenii, în special în regiuni precum Sahel, Asia de Sud şi Asia de Sud-Vest„, afirmă cele două organizaţii.

O astfel de situaţie va avea ca rezultat „suferinţe şi pierderi de vieţi omeneşti la scară largă, mişcări ale populaţiei şi o agravare a inegalităţilor„, avertizează ele.

Potrivit raportului, aproape peste tot unde sunt disponibile statistici fiabile, valurile de căldură reprezintă cel mai mortal pericol meteorologic.

Ele ucid deja mii de persoane anual şi vor provoca din ce în ce mai multe decese odată cu accentuarea schimbărilor climatice, afirmă în raport Martin Griffiths, şeful agenţiei umanitare a ONU, şi Jagan Chapagain, secretarul general al IFRC.

Valurile de căldură sunt responsabile pentru unele dintre cele mai grave dezastre înregistrate vreodată în privinţa deceselor. Raportul aminteşte de valul de caniculă din 2003 din Europa, care a provocat peste 70.000 de decese, şi de un val de căldură din Rusia din 2010 care a ucis peste 55.000 de persoane.

Potrivit raportului, experţii prevăd rate foarte mari de decese cauzate de căldura extremă, „comparabile ca amploare, până la sfârşitul secolului, cu toate tipurile de cancer”.

În 2022, regiuni sau ţări din Africa de Nord, Australia, Europa, Asia de Sud şi Orientul Mijlociu s-au sufocat sub temperaturi record, însă şi China şi vestul Statelor Unite.

Raportul avertizează că vremea călduroasă extremă este un „ucigaş tăcut” ale cărui efecte se vor amplifica, ridicând provocări enorme dezvoltării durabile şi creând în acelaşi timp noi nevoi umanitare.

„Sistemul umanitar nu are mijloacele pentru a rezolva singur o criză de o asemenea amploare. Suntem deja lipsiţi de fonduri şi de resurse pentru a răspunde unora dintre cele mai grave crize umanitare în curs de desfăşurare din acest an”, a declarat Griffiths în cadrul unei conferinţe de presă.

Organizaţiile fac apel la investiţii urgente, importante şi durabile pentru a atenua impactul schimbărilor climatice şi pentru a sprijini adaptarea pe termen lung a celor mai vulnerabile populaţii.

Potrivit unui studiu citat de raport, numărul persoanelor sărace care trăiesc în condiţii de căldură extremă în zonele urbane va creşte cu 700% până în 2050. Cele mai mari creşteri sunt aşteptate să aibă loc în Africa de Vest şi în Asia de Sud-Est.

„Criza climatică intensifica urgenţele umanitare la nivel mondial. Pentru a evita efectele sale cele mai devastatoare, trebuie să investim în mod egal în adaptare şi atenuare, în special în ţările cele mai expuse riscului”, a afirmat Jagan Chapagain.

#seceta #populație #decese

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.