Foamete, „rate foarte mari de deces la scară largă” şi mişcări ale populaţiei – Regiuni întregi vor deveni de nelocuit

Regiuni întregi de pe glob vor deveni de nelocuit în următoarele decenii din cauza valurilor de caniculă care vor fi mai frecvente şi mai intense, avertizează într-un raport publicat luni de ONU şi Federaţia Internaţională a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie (IFRC), relatează AFP.

Cu mai puţin de o lună înainte de COP27, care se va desfăşura în noiembrie în Egipt, ONU şi IFRC fac apel în raportul comun la măsuri în vederea pregătirii pentru viitoarele valuri de caniculă pentru a se evita un număr mare de decese.

Cele două organizaţii subliniază că există limite dincolo de care persoanele expuse la o căldură şi umiditate extreme nu pot supravieţui şi există totodată limite dincolo de care societăţile nu se mai pot adapta.

„Potrivit evoluţiei actuale a climei, valurile de căldură ar putea atinge şi depăşi aceste limite fiziologice şi sociale în cursul următoarelor decenii, în special în regiuni precum Sahel, Asia de Sud şi Asia de Sud-Vest„, afirmă cele două organizaţii.

O astfel de situaţie va avea ca rezultat „suferinţe şi pierderi de vieţi omeneşti la scară largă, mişcări ale populaţiei şi o agravare a inegalităţilor„, avertizează ele.

Potrivit raportului, aproape peste tot unde sunt disponibile statistici fiabile, valurile de căldură reprezintă cel mai mortal pericol meteorologic.

Ele ucid deja mii de persoane anual şi vor provoca din ce în ce mai multe decese odată cu accentuarea schimbărilor climatice, afirmă în raport Martin Griffiths, şeful agenţiei umanitare a ONU, şi Jagan Chapagain, secretarul general al IFRC.

Valurile de căldură sunt responsabile pentru unele dintre cele mai grave dezastre înregistrate vreodată în privinţa deceselor. Raportul aminteşte de valul de caniculă din 2003 din Europa, care a provocat peste 70.000 de decese, şi de un val de căldură din Rusia din 2010 care a ucis peste 55.000 de persoane.

Potrivit raportului, experţii prevăd rate foarte mari de decese cauzate de căldura extremă, „comparabile ca amploare, până la sfârşitul secolului, cu toate tipurile de cancer”.

În 2022, regiuni sau ţări din Africa de Nord, Australia, Europa, Asia de Sud şi Orientul Mijlociu s-au sufocat sub temperaturi record, însă şi China şi vestul Statelor Unite.

Raportul avertizează că vremea călduroasă extremă este un „ucigaş tăcut” ale cărui efecte se vor amplifica, ridicând provocări enorme dezvoltării durabile şi creând în acelaşi timp noi nevoi umanitare.

„Sistemul umanitar nu are mijloacele pentru a rezolva singur o criză de o asemenea amploare. Suntem deja lipsiţi de fonduri şi de resurse pentru a răspunde unora dintre cele mai grave crize umanitare în curs de desfăşurare din acest an”, a declarat Griffiths în cadrul unei conferinţe de presă.

Organizaţiile fac apel la investiţii urgente, importante şi durabile pentru a atenua impactul schimbărilor climatice şi pentru a sprijini adaptarea pe termen lung a celor mai vulnerabile populaţii.

Potrivit unui studiu citat de raport, numărul persoanelor sărace care trăiesc în condiţii de căldură extremă în zonele urbane va creşte cu 700% până în 2050. Cele mai mari creşteri sunt aşteptate să aibă loc în Africa de Vest şi în Asia de Sud-Est.

„Criza climatică intensifica urgenţele umanitare la nivel mondial. Pentru a evita efectele sale cele mai devastatoare, trebuie să investim în mod egal în adaptare şi atenuare, în special în ţările cele mai expuse riscului”, a afirmat Jagan Chapagain.

#seceta #populație #decese

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.