Foamete, „rate foarte mari de deces la scară largă” şi mişcări ale populaţiei – Regiuni întregi vor deveni de nelocuit

Regiuni întregi de pe glob vor deveni de nelocuit în următoarele decenii din cauza valurilor de caniculă care vor fi mai frecvente şi mai intense, avertizează într-un raport publicat luni de ONU şi Federaţia Internaţională a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie (IFRC), relatează AFP.

Cu mai puţin de o lună înainte de COP27, care se va desfăşura în noiembrie în Egipt, ONU şi IFRC fac apel în raportul comun la măsuri în vederea pregătirii pentru viitoarele valuri de caniculă pentru a se evita un număr mare de decese.

Cele două organizaţii subliniază că există limite dincolo de care persoanele expuse la o căldură şi umiditate extreme nu pot supravieţui şi există totodată limite dincolo de care societăţile nu se mai pot adapta.

„Potrivit evoluţiei actuale a climei, valurile de căldură ar putea atinge şi depăşi aceste limite fiziologice şi sociale în cursul următoarelor decenii, în special în regiuni precum Sahel, Asia de Sud şi Asia de Sud-Vest„, afirmă cele două organizaţii.

O astfel de situaţie va avea ca rezultat „suferinţe şi pierderi de vieţi omeneşti la scară largă, mişcări ale populaţiei şi o agravare a inegalităţilor„, avertizează ele.

Potrivit raportului, aproape peste tot unde sunt disponibile statistici fiabile, valurile de căldură reprezintă cel mai mortal pericol meteorologic.

Ele ucid deja mii de persoane anual şi vor provoca din ce în ce mai multe decese odată cu accentuarea schimbărilor climatice, afirmă în raport Martin Griffiths, şeful agenţiei umanitare a ONU, şi Jagan Chapagain, secretarul general al IFRC.

Valurile de căldură sunt responsabile pentru unele dintre cele mai grave dezastre înregistrate vreodată în privinţa deceselor. Raportul aminteşte de valul de caniculă din 2003 din Europa, care a provocat peste 70.000 de decese, şi de un val de căldură din Rusia din 2010 care a ucis peste 55.000 de persoane.

Potrivit raportului, experţii prevăd rate foarte mari de decese cauzate de căldura extremă, „comparabile ca amploare, până la sfârşitul secolului, cu toate tipurile de cancer”.

În 2022, regiuni sau ţări din Africa de Nord, Australia, Europa, Asia de Sud şi Orientul Mijlociu s-au sufocat sub temperaturi record, însă şi China şi vestul Statelor Unite.

Raportul avertizează că vremea călduroasă extremă este un „ucigaş tăcut” ale cărui efecte se vor amplifica, ridicând provocări enorme dezvoltării durabile şi creând în acelaşi timp noi nevoi umanitare.

„Sistemul umanitar nu are mijloacele pentru a rezolva singur o criză de o asemenea amploare. Suntem deja lipsiţi de fonduri şi de resurse pentru a răspunde unora dintre cele mai grave crize umanitare în curs de desfăşurare din acest an”, a declarat Griffiths în cadrul unei conferinţe de presă.

Organizaţiile fac apel la investiţii urgente, importante şi durabile pentru a atenua impactul schimbărilor climatice şi pentru a sprijini adaptarea pe termen lung a celor mai vulnerabile populaţii.

Potrivit unui studiu citat de raport, numărul persoanelor sărace care trăiesc în condiţii de căldură extremă în zonele urbane va creşte cu 700% până în 2050. Cele mai mari creşteri sunt aşteptate să aibă loc în Africa de Vest şi în Asia de Sud-Est.

„Criza climatică intensifica urgenţele umanitare la nivel mondial. Pentru a evita efectele sale cele mai devastatoare, trebuie să investim în mod egal în adaptare şi atenuare, în special în ţările cele mai expuse riscului”, a afirmat Jagan Chapagain.

#seceta #populație #decese

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite ale Americii susțin pe deplin inițiativa Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei și intensificarea presiunii asupra Moscovei. Informația a fost confirmată de o sursă a agenției Reuters, familiarizată cu discuțiile dintre Washington și Bruxelles.

Potrivit sursei, administrația americană consideră că măsura ar consolida eforturile comune ale Occidentului de a sancționa Federația Rusă și de a asigura finanțarea pe termen lung a apărării Ucrainei. În același timp, Washingtonul continuă să analizeze consecințele sancțiunilor recente impuse de președintele Donald Trump împotriva giganților energetici „Rosneft” și „Lukoil”. „Există încă măsuri pe care le putem adopta pentru a spori presiunea”, a declarat oficialul citat de Reuters.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, statele occidentale au înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 200 miliarde de euro, dintre care aproximativ 190 miliarde se află în depozitarul belgian Euroclear. Ucraina beneficiază deja de dobânzile generate de aceste fonduri.

Comisia Europeană a elaborat un plan care ar permite guvernelor din statele membre ale UE să utilizeze o parte semnificativă a acestor active fără confiscarea lor formală. Proiectul prevede acordarea Ucrainei a unui „credit de reparații” în valoare de circa 140 miliarde de euro, garantat cu activele Băncii Centrale a Rusiei. Fondurile ar urma să fie direcționate către finanțarea Forțelor Armate Ucrainene, iar rambursarea creditului ar urma să se facă după încheierea războiului.

Belgia, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte a activelor înghețate, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că folosirea extinsă a acestor bani ar putea atrage acțiuni judiciare, ar genera obligații financiare pentru guvernele europene, ar slăbi moneda euro și ar afecta încrederea în stabilitatea sistemului financiar al Uniunii Europene.

Pe 20 octombrie, agenția Bloomberg relata că Washingtonul refuzase inițial să participe la planul european de extindere a utilizării activelor rusești înghețate, invocând riscuri pentru stabilitatea piețelor financiare globale. Totuși, în contextul actual, SUA par să-și fi revizuit poziția, oferind sprijin total inițiativei Bruxellesului.

În prezent, adoptarea finală a planului este așteptată până în luna decembrie, când liderii europeni urmează să aprobe pachetul financiar destinat Ucrainei și mecanismul de garantare prin activele rusești înghețate.