(FOTO) Insula din Grecia mai puțin cunoscută de turiști! Cum poți să ajungi pe ea

Grecia este una dintre destinațiile de vacanță preferate ale moldovenilor. În fiecare vară, turiștii din țara noastră aleg să descopere locuri noi. Printre cele mai populare insule se numără Creta, Lefkada, Zakyntos sau Skyatos. Totuși există și insule mai puțin cunoscute de turiști, în general, care au o frumusețe aparte și merită a fi vizitate una dintre ele este și Karpathos.

Insula Karpathos e considerată un diamant neșlefuit. Peisajele sunt de vis, spun turiștii, care laudă, de asemenea, amabilitatea localnicilor. Insula are o formă alungită și este traversată de un lanț montan, al cărui cel mai înalt punct este Muntele Lastos.

Într-o postare de pe cunoscuta pagina de Facebook Forum Grecia, un român a dorit să împartă cu această descoperire pe care a făcut-o recent despre această insulă mai puțin aglomerată.

Superba insulă din sud-estul Mării Egee e destul de greu de accesat. Ca un punct de reper pentru cei pasionați de locuri noi, Karpathos se află între Creta și Rodos. Este cea a doua cea mai mare insulă din Arhipelagul Dodecanez. Datorită locației sale la mare distanță de Grecia continentală, ea rămâne relativ o insulă virgină pentru turiști.

Populația de pe insula nevizitată momentan de prea mulți turiști este de circa 6500 locuitori. Numărul acestora se triplează pe perioada verii. Majoritatea plajelor sunt sălbatice, fără prea mult confort pentru cei care caută un șezlong lângă apă. Karpathos e despre liniște sufletească, aventură și fericire deplină!

O variantă de a ajunge pe insula Karpathos este de a lua un ferry de pe insula Creta. Totodată, există zboruri din Atena, insula având un aeroport.

Pe această insulă din Grecia veți găsi cazări pe toate gusturile și buzunarele. Sunt disponibile apartamente la locații de 5 stele cu piscină și tot confortul dorit, dar și camere simple amenajate cu bun gust. Un alt lucru care nu trebuie ignorat este faptul că turiștii care au avut norocul să ajungă acolo se laudă că peștele de la taverne are un gust minunat, fiind pescuit chiar în ziua respectivă.

#Karpathos #vacanta #insula #calatorii #Grecia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.