Generația pierdută: jumătate dintre tinerii de la sate trăiesc din munca la negru

Munca neoficială reprezintă o problemă majoră în Republica Moldova, având rădăcini adânci în disparitățile dintre mediul urban și rural, dar și în diferențele de gen, potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță,

În mediul rural, munca informală este de aproape patru ori mai răspândită decât în orașe. Astfel, 34,5% dintre persoanele ocupate din mediul rural lucrează fără forme legale, comparativ cu doar 9,5% în mediul urban.

Analiza relevă și diferențe semnificative între bărbați și femei. 18% dintre femeile angajate lucrează neoficial, iar în rândul bărbaților, acest procent urcă la 28%, în special datorită implicării lor în sectoare precum agricultura și construcțiile, unde munca informală este predominantă.

Tinerii sunt grupa de vârstă cea mai expusă muncii informale, în special bărbații din mediul rural. 53,1% dintre bărbații cu vârsta între 15 și 24 de ani din mediul rural lucrează neoficial, iar femeile din aceeași categorie, procentul este mai mic, dar semnificativ: 35,2%. Pe măsură ce vârsta crește, procentul scade, dar fenomenul rămâne accentuat. 43% dintre bărbații între 35 și 44 de ani din mediul rural încă lucrează fără forme legale. În mediul urban, cel mai ridicat procent este înregistrat tot la bărbații de 35-44 ani, dar acesta scade la 17,3%.

Economistul Veaceslav Ioniță identifică mai mulți factori care stau la baza fenomenului. Este vorba de lipsa locurilor de muncă formale în mediul rural, ceea ce determină acceptarea muncii fără contracte, nivelul scăzut de educație și calificări al tinerilor, care îi face vulnerabili la angajarea informală, structura pieței muncii, cu bărbații mai frecvent implicați în sectoare predispuse la munca informală (agricultură, construcții) și impozitarea și reglementările rigide, care pot încuraja angajatorii să evite taxele mari.

Pentru a combate munca informală, economistul sugerează câteva soluții:

Dezvoltarea locurilor de muncă formale în zonele rurale.
Investiții în educație și calificări pentru tineri, pentru a facilita accesul la locuri de muncă oficiale.
Reformarea reglementărilor fiscale, pentru a reduce povara asupra angajatorilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#munca la negru #angajati #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Într-un context regional și internațional marcat de scăderea exporturilor Republicii Moldova, Statele Unite ale Americii se dovedesc a fi una dintre puținele piețe unde comerțul bilateral a crescut semnificativ în ultimii doi ani – și aceasta exclusiv datorită exporturilor moldovenești. Datele au fost prezentate de analistul economic Veaceslav Ioniță vineri, 18 aprilie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” de la IDIS „Viitorul”.

Potrivit expertului, în perioada 2023–2024, exporturile moldovenești în SUA au crescut cu 38,7 milioane de dolari (+75,2%), atingând în 2024 un maxim istoric de 90,2 milioane de dolari. În același timp, comerțul cu majoritatea partenerilor tradiționali s-a contractat. În total, doar șase piețe externe au înregistrat creșteri – SUA fiind una dintre cele mai dinamice și semnificative din punct de vedere al valorii și al conținutului autohton al produselor exportate.

„În timp ce exporturile totale ale Republicii Moldova au scăzut cu 1 miliard de dolari în acești doi ani, în cazul SUA ele au crescut constant. Este cu atât mai interesant cu cât exact în această perioadă, noul președinte al SUA, Donald Trump, a impus tarife comerciale Republicii Moldova”, a declarat Ioniță.

Creșterea este remarcabilă și în ceea ce privește structura exporturilor. Dacă în anii anteriori ponderea produselor autohtone era modestă, în 2024 aproape 20% din totalul exporturilor de băuturi alcoolice moldovenești au avut ca destinație SUA. Cea mai spectaculoasă evoluție o înregistrează vermutul: în 2024, Moldova a devenit al șaselea cel mai mare exportator global de vermut, cu o cotă de 5,6% din piața mondială și 43,8 milioane USD exportați, dintre care 99% livrați în SUA. „Fiecare a cincea sticlă de vermut importată în SUA este produsă în Moldova”, a subliniat Ioniță.

Totodată, balanța comercială bilaterală s-a îmbunătățit considerabil. Dacă în trecut Moldova importa de trei-patru ori mai mult decât exporta din și în SUA, în 2024 gradul de acoperire a importurilor a urcat la 66,7%. În termeni absoluți, comerțul moldo-american a atins anul trecut 225 milioane USD, dintre care 90 milioane au fost exporturi moldovenești și 135 milioane – importuri.

Analistul notează că, dincolo de cifre, esențial este caracterul sustenabil al acestor exporturi: „Spre deosebire de Cehia, unde exportăm componente procesate cu materii prime de altă proveniență, în cazul SUA vorbim de produse moldovenești autohtone, cu valoare adăugată locală”.

În concluzie, Veaceslav Ioniță a lansat un apel către autoritățile de la Chișinău să identifice și să sprijine exportatorii care au reușit această performanță: „Este esențial ca Guvernul să ofere sprijin acestor agenți economici și să creeze condiții pentru ca această tendință pozitivă să continue. SUA poate deveni una dintre cele mai importante piețe pentru produsele moldovenești de calitate”.