Generația pierdută: jumătate dintre tinerii de la sate trăiesc din munca la negru

Munca neoficială reprezintă o problemă majoră în Republica Moldova, având rădăcini adânci în disparitățile dintre mediul urban și rural, dar și în diferențele de gen, potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță,

În mediul rural, munca informală este de aproape patru ori mai răspândită decât în orașe. Astfel, 34,5% dintre persoanele ocupate din mediul rural lucrează fără forme legale, comparativ cu doar 9,5% în mediul urban.

Analiza relevă și diferențe semnificative între bărbați și femei. 18% dintre femeile angajate lucrează neoficial, iar în rândul bărbaților, acest procent urcă la 28%, în special datorită implicării lor în sectoare precum agricultura și construcțiile, unde munca informală este predominantă.

Tinerii sunt grupa de vârstă cea mai expusă muncii informale, în special bărbații din mediul rural. 53,1% dintre bărbații cu vârsta între 15 și 24 de ani din mediul rural lucrează neoficial, iar femeile din aceeași categorie, procentul este mai mic, dar semnificativ: 35,2%. Pe măsură ce vârsta crește, procentul scade, dar fenomenul rămâne accentuat. 43% dintre bărbații între 35 și 44 de ani din mediul rural încă lucrează fără forme legale. În mediul urban, cel mai ridicat procent este înregistrat tot la bărbații de 35-44 ani, dar acesta scade la 17,3%.

Economistul Veaceslav Ioniță identifică mai mulți factori care stau la baza fenomenului. Este vorba de lipsa locurilor de muncă formale în mediul rural, ceea ce determină acceptarea muncii fără contracte, nivelul scăzut de educație și calificări al tinerilor, care îi face vulnerabili la angajarea informală, structura pieței muncii, cu bărbații mai frecvent implicați în sectoare predispuse la munca informală (agricultură, construcții) și impozitarea și reglementările rigide, care pot încuraja angajatorii să evite taxele mari.

Pentru a combate munca informală, economistul sugerează câteva soluții:

Dezvoltarea locurilor de muncă formale în zonele rurale.
Investiții în educație și calificări pentru tineri, pentru a facilita accesul la locuri de muncă oficiale.
Reformarea reglementărilor fiscale, pentru a reduce povara asupra angajatorilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#munca la negru #angajati #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Riga, capitala Letoniei, trece printr-o transformare urbană majoră odată cu lansarea proiectului Riga Port City – una dintre cele mai ambițioase inițiative de dezvoltare din țările baltice. Acest proiect de amploare promite să schimbe panorama orașului și să impulsioneze economia locală. În centrul acestui demers se află Emmanuil Grinșpuns – investitor internațional și om de afaceri experimentat, originar din Republica Moldova, care vede în Riga un potențial uriaș de dezvoltare, scrie jekabpilslaiks.lv.

Cine este Emmanuil Grinșpuns și de ce a ales Letonia?

Grinșpuns este un antreprenor cu activitate în domenii diverse – de la imobiliare și finanțe până la tehnologie și turism – desfășurând afaceri în Moldova, România, Letonia, Kazahstan, Israel și SUA. În plus, ocupă funcția de vicepreședinte al băncii Rietumu și este consul onorific al Kazahstanului în SUA, fiind implicat și în numeroase organizații evreiești internaționale.

Potrivit acestuia, Letonia oferă un echilibru ideal între infrastructură modernă, potențial economic și calitate a vieții, devenind tot mai atractivă pentru investitori. Clima blândă din timpul verii și siguranța orașului sunt alte argumente care l-au determinat să investească aici.

Ce face Riga Port City atât de special?

Riga Port City nu este doar un proiect imobiliar, ci o viziune urbană integrată. Pe o suprafață de 470.000 m², cu o fațadă de 4,5 km la malul râului Daugava, proiectul va include zone rezidențiale, comerciale, spații verzi, parcuri publice și soluții moderne de mobilitate. Accentul este pus pe sustenabilitate, calitatea aerului și integrarea armonioasă în peisajul urban. Promenada accesibilă publicului va transforma faleza într-un spațiu deschis și prietenos pentru locuitori și turiști.

Amplasarea strategică – în apropierea centrului istoric și a cartierului Art Nouveau, parte din patrimoniul UNESCO – adaugă un plus de valoare, combinând trecutul arhitectural al orașului cu o viziune modernă.

Impact economic și social pe termen lung

Proiectul va atrage investiții externe importante, va crea noi locuri de muncă și va stimula turismul, mai ales datorită accesului direct la port – punct de sosire pentru numeroase vase de croazieră. De asemenea, se preconizează o dezvoltare semnificativă a infrastructurii logistice și de transport, întărind poziția Letoniei ca nod strategic între Est și Vest.

Pe lângă impactul economic, proiectul va aduce beneficii concrete pentru locuitorii din Riga: mai multe spații publice, parcuri și zone de recreere care vor contribui la o viață urbană mai activă și mai sănătoasă. Dezvoltarea va fi etapizată, pe o perioadă de aproximativ 20 de ani, fiind adaptată ritmului de creștere economică al Letoniei.

Viziunea pentru viitorul Rigăi

Obiectivul Riga Port City este de a restabili legătura orașului cu râul și de a crea un nou centru urban vibrant. Emmanuil Grinșpuns joacă un rol esențial în conturarea acestui viitor, susținând un model de dezvoltare care pune în prim-plan calitatea vieții, sustenabilitatea și deschiderea orașului către lume. Riga se îndreaptă astfel spre un viitor mai modern, mai verde și mai conectat la nevoile comunității și ale investitorilor globali.