Generația pierdută: jumătate dintre tinerii de la sate trăiesc din munca la negru

Munca neoficială reprezintă o problemă majoră în Republica Moldova, având rădăcini adânci în disparitățile dintre mediul urban și rural, dar și în diferențele de gen, potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță,

În mediul rural, munca informală este de aproape patru ori mai răspândită decât în orașe. Astfel, 34,5% dintre persoanele ocupate din mediul rural lucrează fără forme legale, comparativ cu doar 9,5% în mediul urban.

Analiza relevă și diferențe semnificative între bărbați și femei. 18% dintre femeile angajate lucrează neoficial, iar în rândul bărbaților, acest procent urcă la 28%, în special datorită implicării lor în sectoare precum agricultura și construcțiile, unde munca informală este predominantă.

Tinerii sunt grupa de vârstă cea mai expusă muncii informale, în special bărbații din mediul rural. 53,1% dintre bărbații cu vârsta între 15 și 24 de ani din mediul rural lucrează neoficial, iar femeile din aceeași categorie, procentul este mai mic, dar semnificativ: 35,2%. Pe măsură ce vârsta crește, procentul scade, dar fenomenul rămâne accentuat. 43% dintre bărbații între 35 și 44 de ani din mediul rural încă lucrează fără forme legale. În mediul urban, cel mai ridicat procent este înregistrat tot la bărbații de 35-44 ani, dar acesta scade la 17,3%.

Economistul Veaceslav Ioniță identifică mai mulți factori care stau la baza fenomenului. Este vorba de lipsa locurilor de muncă formale în mediul rural, ceea ce determină acceptarea muncii fără contracte, nivelul scăzut de educație și calificări al tinerilor, care îi face vulnerabili la angajarea informală, structura pieței muncii, cu bărbații mai frecvent implicați în sectoare predispuse la munca informală (agricultură, construcții) și impozitarea și reglementările rigide, care pot încuraja angajatorii să evite taxele mari.

Pentru a combate munca informală, economistul sugerează câteva soluții:

Dezvoltarea locurilor de muncă formale în zonele rurale.
Investiții în educație și calificări pentru tineri, pentru a facilita accesul la locuri de muncă oficiale.
Reformarea reglementărilor fiscale, pentru a reduce povara asupra angajatorilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#munca la negru #angajati #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a propus Slovaciei să sisteze livrările de gaze și energie electrică către Ucraina, ca măsură de răspuns la atacurile armatei ucrainene asupra conductei de petrol „Drujba”. Declarația a fost făcută în cadrul unei întâlniri cu premierul slovac Robert Fico, transmite TASS.

„Ucraina primește un volum semnificativ de resurse energetice prin vecinii săi din Europa de Est. Închideți livrările de gaze pe rute de revers, opriți livrările de electricitate și ei vor înțelege imediat că există limite în încălcarea intereselor altora”, a afirmat Putin.

Robert Fico a anunțat că va ridica subiectul securității conductei „Drujba” la discuțiile pe care le va avea cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, pe 5 septembrie.

Slovacia este unul dintre principalii furnizori de gaze pentru Ucraina prin sistemul de revers. În februarie 2025, Kievul a importat 7,3 milioane m³ de gaze din Slovacia, 7,1 milioane m³ din Ungaria și 1,8 milioane m³ din Polonia. De asemenea, Slovacia se numără printre cei mai mari exportatori de energie electrică către Ucraina. În martie, Kievul a importat 272 GWh de electricitate, dintre care 19% din Slovacia, 42% din Ungaria, 18% din Polonia și 16% din România.

Conducta de petrol „Drujba”, prin care Slovacia și Ungaria continuă să primească petrol rusesc, a fost atacată de patru ori în august de către armata ucraineană pe teritoriul Rusiei. În trei cazuri, atacurile au dus la întreruperea temporară a livrărilor. În replică, premierul ungar Viktor Orbán l-a acuzat pe Zelenski de „șantaj”, după ce liderul ucrainean a sugerat că existența conductei depinde de poziția Budapestei în negocierile privind aderarea Ucrainei la UE.