Germania ”ajută” la prăbușirea unui gigant din Rusia: Lovitură pentru Putin, care pierde din putere

Președintele Vladimir Putin asistă cu neputință la prăbușirea unui gigant din Rusia, după ce și-a supraevaluat mâna, încercând să aducă Europa în genunchi prin tăierea energiei care curgea aici. Dar acum, Germania ”ajută” la decăderea puternicei companii rusești Gazprom, condusă cândva de prietenul lui Putin, fostul cancelar Gerhard Schroder.

Producția de gaze a Gazprom a ajuns la un minimum istoric, cea mai mica valoare din ultimii 30 de ani, după ce Germania a tăiat total dependența de gazele din Rusia, dar și multe alte țări occidentale care au renunțat la importurile energetice de la Moscova, potrivit Bloomberg.

După ce ani de zile a concentrat exporturile Gazprom pe conducte către Europa și a investit insuficient în capacitatea de gaz natural lichefiat, Putin are opțiuni limitate, iar acest lucru va fi evident când se va întâlni cu omologul său Xi Jinping la Beijing săptămâna viitoare.

Kremlinul este dornic de noi acorduri de export pentru a susține prezența internațională a Gazprom, care a avut de suferit după ce Putin nu a reușit să-i amenințe pe aliații Ucrainei din Europa cu înghețarea caselor. China este cea mai mare piață externă disponibilă, dar nu va putea acoperi ”gaura” de pe piețele din Europa.

Chiar și în cel mai bun scenariu al Kremlinului – cu proiectele actuale și planificate atingând toate capacitatea maximă în timp util – superputerea asiatică ar reprezenta doar aproximativ două treimi din volumele care au ajuns cândva în Europa. Dar prețurile vor fi mai mici, iar livrările ar mai dura ani și investiții masive pentru a începe.

„Putin pare să fi calculat greșit când a tăiat Europa”, a spus Maria Snegovaya, cercetător principal la Centrul de Studii Strategice și Internaționale din Washington. „O mare parte din piața europeană a fost pierdută în favoarea Rusiei, iar relevanța geopolitică a Gazprom pare să fie în declin – atât de mult pentru ambiția de „superputere gazoasă” a Rusiei.”

Cu livrările în Europa doar o fracțiune din ceea ce erau înainte de invazia Ucrainei de către Putin, în Rusia se formează presiune pentru a înlocui ceea ce a fost odată cea mai mare piață a ei înainte ca impactul să fie important în economie, potrivit Institutului Oxford pentru Studii Energetice.

Europa și-a redus cu 80% dependența de gazele Rusiei

„Nu văd o șansă mare ca Rusia să câștige un nou acord de gaz cu China în acest an, în ciuda entuziasmului din partea rusă”, a declarat Kevin Tu, directorul general al firmei de cercetare Agora Energy Transition China.

Gazprom și-a pierdut masiv din valoarea de piață, după ce fusese a 3-a companie din lume, iar acum a ajuns să fie la un nivel mult diminuat, mai puțin decât 50% din valoarea firmei Equinor ASA din Norvegia.

Necazurile companiei arată unde Rusia este vulnerabilă atât la presiunea internațională, cât și la insolubilitatea lui Putin. A înregistrat o pierdere în al doilea trimestru, iar producția pentru cel mai mare furnizor de gaze din lume a scăzut cu 25% în prima jumătate a anului trecut, până la cel mai scăzut nivel din istoria sa de 30 de ani.
Vânzările Gazprom atinseră pragul de 500 de miliarde de metri cubi în 2021, când Germania era dependentă de 55% din gazele din Rusia, iar Europa cumpăra aproape 250 de miliarde de metri cubi de la gigantul rusesc. Acum, în 2023, potrivit Bloomberg, Europa mai cumpără gaze doar aproximativ 50 de miliarde de mc de la Gazprom, iar Germania a renunțat total la importurile de gaze naturale de la Moscova.

Una dintre primele mari campanii economice ale lui Putin după preluarea puterii în 2000 a fost reafirmarea controlului asupra bogăției energetice masive a țării, care a inclus instalarea de aliați la Gazprom și recuperarea activelor. Apoi a transformat-o într-un instrument de politică externă, înarmând gazul și trecând o linie pe care Uniunea Sovietică nu a îndrăznit.

Putin și-a petrecut ani de zile cultivând relații în Europa, în special atrăgându-l pe fostul cancelar german Gerhard Schroder, care de atunci a devenit un lobbyist bine plătit pentru Rusia. Acum, Putin primește o puternică lovitură din prăbușirea Gazprom, diminuându-i semnificativ puterea.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gigant #prabusire #Germania #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.