Germania caută lucrători: economia încetinește dramatic! Vrea să atragă anual 400.000 de muncitori calificați străini

Noul guvern de coaliție din Germania dorește să atragă anual 400.000 de muncitori calificați din străinătate pentru a face față atât dezechilibrului demografic, cât și deficitului de forță de muncă în sectoare cheie, care riscă să submineze redresarea după pandemia de coronavirus.

„Deficitul de lucrători calificați a devenit atât de grav până acum încât încetinește dramatic economia noastră”, a declarat Christian Duerr, liderul parlamentar al partidului co-guvernamental Democrații Liberi. „Putem ține sub control problema forței de muncă în curs de îmbătrânire doar printr-o politică modernă de imigrație. Trebuie să atingem cât mai repede posibil pragul de 400.000 de lucrători calificați din străinătate”, a adăugat Duerr.

Social-democrații cancelarului Olaf Scholz, libertarienii de la FDP ai lui Duerr și ecologiștii de la Verzi au convenit în acordul lor de coaliție asupra unor măsuri precum un sistem de puncte pentru specialiștii din țări din afara Uniunii Europene și creșterea salariului minim național la 12 euro (13,60 dolari) pe oră pentru a face mai atractivă munca în Germania.

Institutul Economic German, favorabil angajatorilor, estimează că forța de muncă se va reduce cu peste 300.000 de persoane în acest an deoarece sunt mai mulți angajați în vârstă care se pensionează decât tineri care intră pe piața muncii.

Se preconizează că acest decalaj se va mări la peste 650.000 în 2029, lăsând un deficit acumulat de persoane de vârstă activă în 2030 de aproximativ 5 milioane de persoane. Numărul germanilor care au un loc de muncă a crescut la aproape 45 de milioane anul trecut, în ciuda pandemiei de coronavirus.

După decenii de rate scăzute ale natalității și de migrație inegală, o forță de muncă în scădere reprezintă o bombă cu ceas demografică și pentru sistemul public de pensii din Germania, în care mai puțini angajați sunt împovărați cu sarcina de a finanța pensiile unei mase tot mai mari de pensionari care se bucură de o speranță de viață mai mare.

#muncitori calificati #forta de munca #Germania #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.