Germania răspunde Poloniei: problema reparaţiilor din al Doilea Război Mondial este închisă

Autorităţile din Germania spun că problema reparaţiilor din al Doilea Război Mondial este închisă după ce Polonia a anunţat că va cere despăgubiri în mod oficial, potrivit Reuters, citată de Mediafax.

Chestiunea reparaţiilor a fost încheiată, a declarat joi un purtător de cuvânt al Ministerului german de Externe, după ce Polonia a estimat la 6.200 de miliarde de zloţi pierderile din cel de-al Doilea Război Mondial cauzate de Germania anunţând că va cere reparaţii.

„Poziţia guvernului german este neschimbată, problema reparaţiilor a fost încheiată. Polonia a renunţat la reparaţii suplimentare cu mult timp în urmă, în 1953, şi a confirmat de mai multe ori această renunţare. Aceasta este o bază fundamentală pentru ordinea europeană de astăzi. Germania îşi menţine responsabilitatea politică şi morală pentru cel de-al Doilea Război Mondial”, a explicat purtătorul de cuvânt al ministerului german prin intermediul unui e-mail.

Declaraţia a apărut după ce tot joi Polonia a anunţat că va cere în mod oficial despăgubiri din partea Germaniei pentru al Doilea Război Mondial Jaroslaw Kaczynski, liderul naţionaliştilor aflaţi la putere, a spus că Polonia estimează pierderile din al Doilea Război Mondial cauzate de Germania la 1.320 de miliarde de dolari.

#deapagubiri #polonia #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.