Germania răspunde Poloniei: problema reparaţiilor din al Doilea Război Mondial este închisă

Autorităţile din Germania spun că problema reparaţiilor din al Doilea Război Mondial este închisă după ce Polonia a anunţat că va cere despăgubiri în mod oficial, potrivit Reuters, citată de Mediafax.

Chestiunea reparaţiilor a fost încheiată, a declarat joi un purtător de cuvânt al Ministerului german de Externe, după ce Polonia a estimat la 6.200 de miliarde de zloţi pierderile din cel de-al Doilea Război Mondial cauzate de Germania anunţând că va cere reparaţii.

„Poziţia guvernului german este neschimbată, problema reparaţiilor a fost încheiată. Polonia a renunţat la reparaţii suplimentare cu mult timp în urmă, în 1953, şi a confirmat de mai multe ori această renunţare. Aceasta este o bază fundamentală pentru ordinea europeană de astăzi. Germania îşi menţine responsabilitatea politică şi morală pentru cel de-al Doilea Război Mondial”, a explicat purtătorul de cuvânt al ministerului german prin intermediul unui e-mail.

Declaraţia a apărut după ce tot joi Polonia a anunţat că va cere în mod oficial despăgubiri din partea Germaniei pentru al Doilea Război Mondial Jaroslaw Kaczynski, liderul naţionaliştilor aflaţi la putere, a spus că Polonia estimează pierderile din al Doilea Război Mondial cauzate de Germania la 1.320 de miliarde de dolari.

#deapagubiri #polonia #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După înlăturarea președintelui Venezuelei, Nicolás Maduro, într-o operațiune condusă de forțele armate americane, Washingtonul îşi propune să redirecționeze rapid exporturile de petrol ale ţării sud-americane înapoi către Statele Unite şi departe de China, potrivit unei analize Reuters. Mutarea strategică va oferi un impuls rafinăriilor americane, construite pentru a procesa țiței greu, exact tipul produs de Venezuela, însă redresarea completă a producției va fi lentă și complexă, potrivit unei analize Reuters.

Venezuela dispune de cele mai mari rezerve dovedite de petrol din lume (aproximativ 298–303 miliarde de barili), dar producția sa a scăzut dramatic de la un vârf de circa 3,5 milioane de barili pe zi în anii ’90 la sub 1 milion de barili pe zi în 2025, ca urmare a decadelor de subinvestiții, sancțiuni și deteriorare a infrastructurii.

În luna noiembrie 2025 exporturile petroliere veneau la aproximativ 921.000 de barili pe zi, dintre care China absorbea circa 80% din total — adică în jur de 746.000 bpd — în timp ce Statele Unite importau în jur de 150.000 bpd, potrivit datelor de monitorizare.

Administrația americană nu exclude ridicarea sancțiunilor pentru a relua exporturile către SUA, ceea ce ar putea crește importurile americane cu peste 200.000 bpd în câteva luni, restructurând fluxurile comerciale globale de petrol.

China, care în ultimii ani a devenit principalul cumpărător al țițeiului venezuelean, este vizată direct de această schimbare. O treime din exporturile Venezuelei către China erau destinate rambursării unor datorii istorice, iar aproximativ două treimi mergeau către rafinării independente chineze dispuse să încalce sancțiunile pentru țiței la preț redus. Trump a sugerat că și după schimbarea de regim China ar putea primi încă o parte din petrol, dar la probabil volume reduse.

Redirecționarea exporturilor către SUA ar avantaja rafinăriile de pe Golful Mexic, proiectate pentru țiței greu, oferind o piață „naturală” datorită proximității geografice și costurilor de transport mai mici.

Totuşi, experții avertizează că deși rutele comerciale se pot schimba rapid, revigorarea producției petroliere venezuelene la nivele semnificative ar dura ani de zile, necesitând investiții masive pentru modernizarea infrastructurii, stabilitate politică și încredere a investitorilor.

#rafinarii #petrol #Venezuela #SUA