Guvernul a aprobat Raportul privind executarea bugetului de stat în anul 2020. Veniturile au scăzut fașă de 2019

În cadrul ședinței de astăzi, Guvernul a aprobat Raportul privind executarea bugetului de stat în anul 2020. În Raport sunt incluse datele privind executarea bugetului public național, precum și a bugetului de stat în anul 2020 la venituri, cheltuieli, deficit și surse de finanțare a deficitului. De asemenea, Raportul conține informația privind datoria de stat și soldurile de mijloace bănești în conturile bugetului de stat.

Ținta de deficit a bugetului public național, inițial stabilită la nivel de 3,25% din PIB a fost revizuită până la 8,5% din PIB, în legatură cu necesitatea majorării cheltuielilor asociate luptei cu pandemia Covid-19. De facto exercițiul bugetar în anul 2020 s-a încheiat cu un deficit de 5,1% din PIB.

Potrivit raportului, bugetul de stat pentru anul 2020 a fost executat cu un deficit în sumă de 11 miliarde 134,9 milioane de lei, ce constituie 5,4% din PIB.

Veniturile bugetului de stat au fost acumulate în sumă de 38 miliarde 500,5 mil. lei, cu 1 miliard 219,3 milioane de lei sau cu 3,3% mai mult față de prevederi. Comparativ cu anul 2019, veniturile bugetului de stat au scăzut cu 1 miliard 467,4 mil. lei sau cu 3,7% în rezultatul încetinirii cresterii economice.

Cheltuielile bugetului de stat au constituit 49 miliarde 635,4 mil. lei, cu 3 miliarde 645,2 mil. lei sau cu 3,8 % sub nivelul prevederilor anuale. Comparativ cu anul 2019 cheltuielile au fost în creștere cu 6 miliarde 561,5 mil.lei sau cu 15,2 la sută.

Soldul datoriei de stat, la situația din 31 decembrie 2020, a constituit 67 miliarde 820,7 mil.lei, ceea ce constituie 32,9% din PIB, fiind cu 7,9 p.p. mai mare comparativ cu situația de la sfârșitul anului 2019.

Potrivit raportului, principalele măsuri au fost implementate pentru atenuarea efectelor negative generate de pandemia COVID-19 și au fost orientate spre:

susținerea cetățenilor și a activității de întreprinzător instituite în perioada stării de urgență; majorarea salariilor cadrelor medicale;
suportul unic pentru beneficiarii de pensii și alocații sociale de stat al căror cuantum lunar nu depășește 3000 lei;
suport acordat de către stat agenților economici din domeniul agricol, inclusiv prin programul de rambursare a TVA;
compensare veniturilor ratate de către bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat și menținerea nivelului de cheltuieli ale fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală, în pofida ratării veniturilor de către acestea. Pentru acoperirea financiară a acestor măsuri, indicatorii bugetului de stat pentru anul 2020 au fost modificați prin 3 legi adoptate de Parlamentul RM.

De asemenea, conform raportului, obiectivul principal al Guvernului pentru anul 2021 rămâne a fi consolidarea poziției bugetar-fiscale și gestionarea responsabilă a finanțelor publice.

#deficit #cheltuieli #raport #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.