Guvernul a aprobat Raportul privind executarea bugetului de stat în anul 2020. Veniturile au scăzut fașă de 2019

În cadrul ședinței de astăzi, Guvernul a aprobat Raportul privind executarea bugetului de stat în anul 2020. În Raport sunt incluse datele privind executarea bugetului public național, precum și a bugetului de stat în anul 2020 la venituri, cheltuieli, deficit și surse de finanțare a deficitului. De asemenea, Raportul conține informația privind datoria de stat și soldurile de mijloace bănești în conturile bugetului de stat.

Ținta de deficit a bugetului public național, inițial stabilită la nivel de 3,25% din PIB a fost revizuită până la 8,5% din PIB, în legatură cu necesitatea majorării cheltuielilor asociate luptei cu pandemia Covid-19. De facto exercițiul bugetar în anul 2020 s-a încheiat cu un deficit de 5,1% din PIB.

Potrivit raportului, bugetul de stat pentru anul 2020 a fost executat cu un deficit în sumă de 11 miliarde 134,9 milioane de lei, ce constituie 5,4% din PIB.

Veniturile bugetului de stat au fost acumulate în sumă de 38 miliarde 500,5 mil. lei, cu 1 miliard 219,3 milioane de lei sau cu 3,3% mai mult față de prevederi. Comparativ cu anul 2019, veniturile bugetului de stat au scăzut cu 1 miliard 467,4 mil. lei sau cu 3,7% în rezultatul încetinirii cresterii economice.

Cheltuielile bugetului de stat au constituit 49 miliarde 635,4 mil. lei, cu 3 miliarde 645,2 mil. lei sau cu 3,8 % sub nivelul prevederilor anuale. Comparativ cu anul 2019 cheltuielile au fost în creștere cu 6 miliarde 561,5 mil.lei sau cu 15,2 la sută.

Soldul datoriei de stat, la situația din 31 decembrie 2020, a constituit 67 miliarde 820,7 mil.lei, ceea ce constituie 32,9% din PIB, fiind cu 7,9 p.p. mai mare comparativ cu situația de la sfârșitul anului 2019.

Potrivit raportului, principalele măsuri au fost implementate pentru atenuarea efectelor negative generate de pandemia COVID-19 și au fost orientate spre:

susținerea cetățenilor și a activității de întreprinzător instituite în perioada stării de urgență; majorarea salariilor cadrelor medicale;
suportul unic pentru beneficiarii de pensii și alocații sociale de stat al căror cuantum lunar nu depășește 3000 lei;
suport acordat de către stat agenților economici din domeniul agricol, inclusiv prin programul de rambursare a TVA;
compensare veniturilor ratate de către bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat și menținerea nivelului de cheltuieli ale fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală, în pofida ratării veniturilor de către acestea. Pentru acoperirea financiară a acestor măsuri, indicatorii bugetului de stat pentru anul 2020 au fost modificați prin 3 legi adoptate de Parlamentul RM.

De asemenea, conform raportului, obiectivul principal al Guvernului pentru anul 2021 rămâne a fi consolidarea poziției bugetar-fiscale și gestionarea responsabilă a finanțelor publice.

#deficit #cheltuieli #raport #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.