Imperiul TransOil, încolțit! Autoritățile cer explicații pentru investițiile milionarului Vaja Jhashi

Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale a solicitat companiei Floarea Soarelui din Bălți, una dintre cele mai importante entități din industria uleiului din Republica Moldova, să prezinte în termen de 30 de zile documentele necesare pentru obținerea aprobării prealabile a unei investiții, în conformitate cu legislația în vigoare.

Potrivit Consiliului, în lipsa acestor documente și informații care să confirme că solicitantul nu se regăsește în situațiile restrictive prevăzute la articolul 8 din Legea privind regimul investițiilor, va fi adoptată o decizie de refuz. Legea în cauză impune verificarea riguroasă a investitorilor pentru a preveni riscuri legate de securitate economică, transparență sau conexiuni cu persoane aflate sub sancțiuni.

Compania Floarea Soarelui face parte din holdingul TransOil, controlat de milionarul Vaja Jhashi, un personaj extrem de influent în sectorul cerealier și al uleiului vegetal din Republica Moldova. Potrivit estimărilor din industrie, Jhashi controlează circa 60% din piața cerealelor, iar fabrica din Bălți este una dintre cele mai mari din regiune în procesarea semințelor de floarea-soarelui.

Vaja Jhashi este un nume cunoscut în cercurile de afaceri și un vechi prieten cu fostul oligarh Vladimir Plahotniuc. Prin TransOil, Jhashi deține o rețea extinsă de elevatoare, terminale logistice la portul Giurgiulești, și a beneficiat de finanțări de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vaja jhashi #Transoil #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.