Imperiul TransOil, încolțit! Autoritățile cer explicații pentru investițiile milionarului Vaja Jhashi

Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale a solicitat companiei Floarea Soarelui din Bălți, una dintre cele mai importante entități din industria uleiului din Republica Moldova, să prezinte în termen de 30 de zile documentele necesare pentru obținerea aprobării prealabile a unei investiții, în conformitate cu legislația în vigoare.

Potrivit Consiliului, în lipsa acestor documente și informații care să confirme că solicitantul nu se regăsește în situațiile restrictive prevăzute la articolul 8 din Legea privind regimul investițiilor, va fi adoptată o decizie de refuz. Legea în cauză impune verificarea riguroasă a investitorilor pentru a preveni riscuri legate de securitate economică, transparență sau conexiuni cu persoane aflate sub sancțiuni.

Compania Floarea Soarelui face parte din holdingul TransOil, controlat de milionarul Vaja Jhashi, un personaj extrem de influent în sectorul cerealier și al uleiului vegetal din Republica Moldova. Potrivit estimărilor din industrie, Jhashi controlează circa 60% din piața cerealelor, iar fabrica din Bălți este una dintre cele mai mari din regiune în procesarea semințelor de floarea-soarelui.

Vaja Jhashi este un nume cunoscut în cercurile de afaceri și un vechi prieten cu fostul oligarh Vladimir Plahotniuc. Prin TransOil, Jhashi deține o rețea extinsă de elevatoare, terminale logistice la portul Giurgiulești, și a beneficiat de finanțări de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vaja jhashi #Transoil #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.