Imperiul TransOil, încolțit! Autoritățile cer explicații pentru investițiile milionarului Vaja Jhashi

Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale a solicitat companiei Floarea Soarelui din Bălți, una dintre cele mai importante entități din industria uleiului din Republica Moldova, să prezinte în termen de 30 de zile documentele necesare pentru obținerea aprobării prealabile a unei investiții, în conformitate cu legislația în vigoare.

Potrivit Consiliului, în lipsa acestor documente și informații care să confirme că solicitantul nu se regăsește în situațiile restrictive prevăzute la articolul 8 din Legea privind regimul investițiilor, va fi adoptată o decizie de refuz. Legea în cauză impune verificarea riguroasă a investitorilor pentru a preveni riscuri legate de securitate economică, transparență sau conexiuni cu persoane aflate sub sancțiuni.

Compania Floarea Soarelui face parte din holdingul TransOil, controlat de milionarul Vaja Jhashi, un personaj extrem de influent în sectorul cerealier și al uleiului vegetal din Republica Moldova. Potrivit estimărilor din industrie, Jhashi controlează circa 60% din piața cerealelor, iar fabrica din Bălți este una dintre cele mai mari din regiune în procesarea semințelor de floarea-soarelui.

Vaja Jhashi este un nume cunoscut în cercurile de afaceri și un vechi prieten cu fostul oligarh Vladimir Plahotniuc. Prin TransOil, Jhashi deține o rețea extinsă de elevatoare, terminale logistice la portul Giurgiulești, și a beneficiat de finanțări de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vaja jhashi #Transoil #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șapte petroliere cu țiței non-rusesc au fost contractate de compania petrolieră slovacă Slovnaft, parte a grupului ungar MOL Group, pentru a asigura aprovizionarea rafinăriei din Bratislava după oprirea livrărilor de petrol rusesc prin conducta „Druzhba”.

Anunțul a fost făcut de directorul general al Slovnaft, Gabriel Szabo, care a precizat că încărcăturile provin din Arabia Saudită, Kazahstan, Norvegia și Libia. Petrolul va fi livrat în portul croat Omišalj și transportat ulterior prin conducta „Adria”, în baza unui contract încheiat cu operatorul croat JANAF.

Decizia vine după ce Ucraina a oprit, la 27 ianuarie, tranzitul petrolului rusesc prin conducta „Druzhba”, invocând avarii provocate de atacuri rusești. În urma întreruperii, rafinăriile grupului MOL din Ungaria și Slovacia – ultimele din Uniunea Europeană care mai primeau țiței rusesc prin această rută și beneficiau de derogare de la embargoul european – s-au confruntat cu dificultăți majore de aprovizionare.

Potrivit conducerii Slovnaft, livrările alternative vor permite reluarea activității la capacitate maximă a rafinăriei din Bratislava începând cu luna aprilie. Până atunci, instalația va funcționa la capacitate redusă, folosind petrol din rezervele strategice ale Slovaciei. Guvernul slovac a aprobat deja un împrumut de 250.000 de tone din rezerva de stat pentru a menține operațiunile în următoarea perioadă.

Situația a generat tensiuni politice. Premierul ungar Viktor Orban a acuzat Ucraina de „șantaj”, susținând că oprirea fluxurilor obligă Ungaria să recurgă la rezervele strategice. La rândul său, premierul slovac Robert Fico a declarat că, dacă blocajul are motive politice, acesta ar putea afecta sprijinul Bratislavei pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

Autoritățile de la Kiev resping acuzațiile. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean a afirmat că întreruperea a fost cauzată de un atac cu drone rusești asupra infrastructurii și a subliniat că Ucraina rămâne „un stat de tranzit de încredere”.

În paralel, Ungaria și Slovacia au solicitat Comisiei Europene să analizeze posibilitatea utilizării unei rute maritime alternative pentru achiziția de petrol rusesc, în cazul în care livrările prin conducte nu pot fi reluate. Ministerul Economiei din Croația a transmis însă că sistemul său de conducte poate transporta volume suplimentare doar dacă petrolul nu este de origine rusă.

Slovnaft exportă carburanți în mai multe state vecine, inclusiv Cehia, Ungaria și Ucraina, iar reducerea temporară a exporturilor este una dintre măsurile luate pentru a proteja piața internă în contextul crizei de aprovizionare.