Imperiul TransOil, încolțit! Autoritățile cer explicații pentru investițiile milionarului Vaja Jhashi

Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale a solicitat companiei Floarea Soarelui din Bălți, una dintre cele mai importante entități din industria uleiului din Republica Moldova, să prezinte în termen de 30 de zile documentele necesare pentru obținerea aprobării prealabile a unei investiții, în conformitate cu legislația în vigoare.

Potrivit Consiliului, în lipsa acestor documente și informații care să confirme că solicitantul nu se regăsește în situațiile restrictive prevăzute la articolul 8 din Legea privind regimul investițiilor, va fi adoptată o decizie de refuz. Legea în cauză impune verificarea riguroasă a investitorilor pentru a preveni riscuri legate de securitate economică, transparență sau conexiuni cu persoane aflate sub sancțiuni.

Compania Floarea Soarelui face parte din holdingul TransOil, controlat de milionarul Vaja Jhashi, un personaj extrem de influent în sectorul cerealier și al uleiului vegetal din Republica Moldova. Potrivit estimărilor din industrie, Jhashi controlează circa 60% din piața cerealelor, iar fabrica din Bălți este una dintre cele mai mari din regiune în procesarea semințelor de floarea-soarelui.

Vaja Jhashi este un nume cunoscut în cercurile de afaceri și un vechi prieten cu fostul oligarh Vladimir Plahotniuc. Prin TransOil, Jhashi deține o rețea extinsă de elevatoare, terminale logistice la portul Giurgiulești, și a beneficiat de finanțări de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vaja jhashi #Transoil #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.