Israelul spune „NU” comerțului cu blănuri pentru industria modei. Este prima țară din lume care interzice

Israelul este prima țară care a adoptat o lege prin care a interzis miercuri comerţul cu blană de animale pentru industria modei.

Interdicția va intra în vigoare peste 6 luni.

„Comerţul cu blană de animale, import şi export, va fi interzis, cu excepţia necesităţilor de cercetare, educaţie şi anumite tradiţii religioase”, a anunţat ministerul israelian al Mediului, într-un comunicat.

Potrivit noii legi, se permite utilizarea blănii doar pentru confecționarea „Schtreimel” – o pălărie de blană purtată de unii evrei ultraortodocşi.

„Industria comerţului cu blănuri provoacă suferinţe inimaginabile animalelor şi acest decret va transforma piaţa israeliană a modei, îmbunătăţind astfel respectarea standardelor de mediu”, a declarat Gila Gamliel, ministrul mediului.

În Israel, creșterea animalelor pentru blănuri este interzisă încă din 1976.

Mai multe ţări din lume au adoptat interdicţii parţiale asupra comerţului cu blănuri naturale, mai ales pentru speciile deosebit de ameninţate, precum focile.

#comer cu blanuri #industria modei #Israel #interzicere #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a confirmat că autoritățile analizează posibilitatea transformării datoriilor fermierilor în obligațiuni de stat, subiect discutat deja atât cu reprezentanții sectorului agricol, cât și la nivel parlamentar.

Potrivit ministrului, tema a fost abordată inițial în cadrul unor discuții organizate de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, la care au participat fermieri și alți actori din domeniu. Ulterior, subiectul a fost discutat și în Parlamentul Republicii Moldova, în cadrul comisiilor de specialitate.

„Cred că a fost o discuție foarte bună, una incipientă. Acum urmează ca colegii noștri să facă analizele necesare, calculele și evaluările detaliate pe tipuri de instrumente”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a subliniat că orice soluție aleasă va avea implicații directe asupra cadrului legal și bugetar, inclusiv asupra Legii bugetului de stat. În cazul în care aceste angajamente vor fi tratate drept datorie publică, ele vor trebui reflectate corespunzător în datoria sectorului public.

„Aici trebuie să fim foarte atenți. Nu înseamnă că trebuie să ne oprim sau să renunțăm, dar trebuie să o facem planificat, prudent și într-un mod maximal responsabil. Mergem în direcția aceasta, dar cu multă grijă”, a precizat ministrul Finanțelor.

Potrivit lui Andrian Gavriliță, în următoarele una-două luni ar urma să existe mai multă claritate privind mecanismul concret – fie că va fi vorba despre obligațiuni de stat, fie despre alte tipuri de garanții financiare. Soluția identificată ar putea fi luată în calcul inclusiv la următoarea rectificare bugetară, dacă se va decide includerea acestor angajamente în datoria publică.

Autoritățile susțin că obiectivul este găsirea unei soluții care să sprijine fermierii afectați de dificultăți financiare, fără a crea riscuri majore pentru stabilitatea finanțelor publice.