Israelul spune „NU” comerțului cu blănuri pentru industria modei. Este prima țară din lume care interzice

Israelul este prima țară care a adoptat o lege prin care a interzis miercuri comerţul cu blană de animale pentru industria modei.

Interdicția va intra în vigoare peste 6 luni.

„Comerţul cu blană de animale, import şi export, va fi interzis, cu excepţia necesităţilor de cercetare, educaţie şi anumite tradiţii religioase”, a anunţat ministerul israelian al Mediului, într-un comunicat.

Potrivit noii legi, se permite utilizarea blănii doar pentru confecționarea „Schtreimel” – o pălărie de blană purtată de unii evrei ultraortodocşi.

„Industria comerţului cu blănuri provoacă suferinţe inimaginabile animalelor şi acest decret va transforma piaţa israeliană a modei, îmbunătăţind astfel respectarea standardelor de mediu”, a declarat Gila Gamliel, ministrul mediului.

În Israel, creșterea animalelor pentru blănuri este interzisă încă din 1976.

Mai multe ţări din lume au adoptat interdicţii parţiale asupra comerţului cu blănuri naturale, mai ales pentru speciile deosebit de ameninţate, precum focile.

#comer cu blanuri #industria modei #Israel #interzicere #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile petrolului au scăzut miercuri, pe măsură ce noile date privind creșterea stocurilor de țiței din Statele Unite au intensificat îngrijorările legate de un posibil exces de ofertă. Totuși, declinul a fost limitat de înăsprirea pieței carburanților, pe fondul atacurilor repetate asupra infrastructurii petroliere rusești, scrie Reuters.

Cotațiile Brent au scăzut cu 71 de cenți (1%), ajungând la 64,18 dolari barilul, după un avans de 1,1% în sesiunea precedentă. Contractele WTI au pierdut 63 de cenți (1%), tranzacționându-se la 60,11 dolari barilul, după ce marți urcaseră cu 1,4%.

Potrivit datelor Asociației Americane a Petrolului (API), stocurile de țiței din SUA au crescut cu 4,45 milioane de barili în săptămâna încheiată pe 14 noiembrie. Rezervelor de benzină li s-au adăugat 1,55 milioane de barili, iar cele de distilate au crescut cu 577.000 de barili.

„Per ansamblu, raportul este unul destul de bearish”, au comentat analiștii ING, care avertizează totuși că piața rămâne mult mai preocupată de riscurile de întrerupere a livrărilor decât de un eventual surplus.

Marți, prețurile au crescut pe fondul restrângerii pieței de motorină, cauzată de scăderea exporturilor rusești, a explicat analistul PVM John Evans.

Sancțiunile americane împotriva Rosneft și Lukoil, cu termen-limită 21 noiembrie pentru încetarea tuturor tranzacțiilor cu cei doi giganți ruși, au redus deja veniturile Moscovei din petrol și vor diminua volumele de export, potrivit Departamentului Trezoreriei SUA. Cumpărători din China și India au început deja să se reorienteze către alți furnizori.

Temerile legate de oferta rusească se ciocnesc însă cu prognozele analiștilor, care susțin că producția globală depășește cererea actuală — presiune suplimentară asupra prețurilor.

După atacurile Ucrainei asupra infrastructurii energetice și portuare a Rusiei, marjele de profit pentru motorină au explodat în Europa, atingând marți cel mai ridicat nivel din septembrie 2023, pe fondul creșterii marjelor de rafinare la nivel global.

Datele oficiale privind stocurile americane vor fi publicate în cursul zilei de miercuri. Opt analiști chestionați de Reuters estimează, în medie, o scădere a rezervelor cu aproximativ 600.000 de barili în săptămâna încheiată pe 14 noiembrie.