Istorie de succes// Cum a reușit Angela Bejenari să lanseze o afacere de succes în agricultura ecologică

Dragostea femeilor și grija pe care o au față de sănătatea celor apropiați este o supra-putere, una care a fost utilizată cu succes și de Angela Bejenari, fondatoarea gospodăriei țărănești care îi poartă numele.

A pornit de la premisa de a oferi celorlalți ceea ce își dorește pentru ea și familia ei – o alimentație sănătoasă, produse bogate în micronutrienți, vitamine și minerale. Și-a dorit ca, atunci când unui copil sau matur îi pare mult prea bună o roșie sau un castravete, ori nu rezistă drumul „mult prea lung” până la bucătărie și le mănâncă direct rupte din grădină, să le mănânce cu poftă și siguranță.

Acum 20 de ani, în 2002, a lansat propria afacere în satul Plop, raionul Dondușeni. Astăzi producerea este extinsă pe o suprafață de 30 ha, locul unde reușește să cultive cartofi timpurii, morcovi, sveclă, roșii, castraveți, nuci grecești, pomușoare și fructe, crescute fără utilizarea pesticidelor și îngrășămintelor chimice. Produsele sunt vândute atât cu ridicata, cu amănuntul, cât și direct consumatorilor. De asemenea, Angela Bejenari participă cu regularitate la târgurile locale, în special cele dedicate producției ecologice.

Ea este una dintre puținele femei din Republica Moldova care a încercat și îi reușește să dezvolte o afacere în domeniul agriculturii ecologice, iar exemplul ei este demn de urmat.

Angela Bejenari și-a relatat istoria de succes în cadrul Atelierului de lucru cu tematica „Identificarea propunerilor de politici privind abilitarea și participarea economică a femeilor în Republica Moldova”, desfășurat în format online la 2 februarie curent, de către Platforma Națională a Femeilor din Moldova, cu suportul GIZ Moldova.

Istoria de succes a fost realizată cu sprijinul Proiectului „Consilierea Guvernului Republicii Moldova în politici economice”, implementat de către GIZ Moldova cu suportul financiar al Ministerului Federal pentru Cooperare Economică și Dezvoltare al Germaniei (BMZ) și al Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC).

#femei de succes #agricultura ecologica #istorie de succes #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”