Joburi de viitor: (53) Inginer pentru controlul inundațiilor

Schimbările climatice au avut ca rezultat o substanțială creșterea globală a nivelului mediu al mării. În unele locuri se produc adesea furtuni extreme, ploi excesive care provoacă inundații, deci toate strategiile de management al apei trebuie să facă față variațiilor mari de volume de apă.

Inginer pentru controlul inundațiilor: Responsabilități/Atribuții

Orașe inteligente au fost reproiectate, opțiuni de transport au fost renegociate și chiar a fost reconsiderat managementul apei de ploaie pentru casele individuale. Litoralurile vii din mangrove, mlaștinile, zonele umede, straturile de stridii, și recifele de corali au fost restabilite pentru a proteja coastele. Tehnologiile care utilizează
Senzori IA (inteligenți artificiali) și monitorizarea mediului vor gestiona barierele mobile împotriva inundațiilor atunci când este necesar.
Acestea pot canaliza apa sau risipi energia valurilor, atenuând efectele inundațiilor.
Infrastructura verde, cum ar fi grădinile de ploaie și acoperișurile verzi, sunt folosite pentru canalizare apei de ploaie în modele naturale care absorb apă de ploaie. Orașe inteligente își măresc capacitatea de a gestiona volume mari de apă, dar dezvoltă comunități de grădini de ploaie, grădini de bioretenție și bioswales (caracteristici ale peisajului înclinate care canalizează apa în șanțuri pline de vegetație). ”
Într-un astfel de viitor, inginerul pentru controlul inundațiilor va lua legătura cu coordonatorii regionali și locali să se asigure că sistemele vor fi gestionate bine la nevoie.

Inginer pentru controlul inundațiilor: Abilități

Inginerul pentru controlul inundațiilor va avea abilități în hidrologie și gestionarea debitului de apă. De asemenea va utiliza tehnologii potrivite, cu accent pe tehnologiile ECO. Acesta va fi expert în rețele de comunicare și va fi lider în domeniul lor pentru a se asigura că comunitățile pot gestiona sistemele din vremuri de inundații.

#Joburi de viitor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.