Katarína MATHERNOVÁ: Primele măsuri din cadrul Planului de Redresare Economică se vor materializa în scurt timp

Oficialii europeni doamna Katarína MATHERNOVÁ, Director General-adjunct pentru Politica de Vecinătate și Negocierile de Extindere a Comisiei Europene și domnul Michael SIEBERT, Director general pentru Rusia, Parteneriatul Estic, Asia Centrală, Cooperare Regională și OSCE din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă se află într-o vizită oficială în Republica Moldova. Oficialii au avut mai multe întrevederi în cadrul cărora au discutat despre relațiile UE-Moldova și perspectivele de dezvoltare ulterioară a acestora în cadrul Acordului de Asociere UE – Republica Moldova și al Zonei de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare.

Astfel, în perioada 13 – 15 septembrie, cei doi reprezentanți ai UE au avut discuții cu Președintele Republicii Moldova Maia Sandu, precum și cu Președintele Parlamentului, Prim-ministrul, și cu reprezentanții cheie ai Guvernului Republicii Moldova, ai instituțiilor financiare internaționale și ai societății civile.

În cadrul întrevederilor, părțile au vorbit despre prioritățile agendei de reforme a noului Guvern al Republicii Moldova, în special, în domeniul reformei justiției, precum și pregătirile pentru Summit-ul Parteneriatului Estic ce va avea loc la sfârșitul anului curent, și soluționarea conflictului transnistrean. Totodată, oficialii au abordat aspecte ce țin de asistența UE oferită în sprijinul reformelor, precum și Planul de Redresare Economică pentru Republica Moldova, în valoare de 600 milioane de euro suport din partea Uniunii Europene pentru următorii 3 ani, care a fost lansat în luna iunie.

„Rezultatele recentelor alegeri în Republica Moldova au deschis o perspectivă pozitivă pentru dezvoltarea în continuare a relațiilor UE- Republica Moldova. Țara a revenit pe calea reformelor atât de necesare, în special în sectorul justiției și în combaterea corupției”, a declarat dl Siebert în cadrul unei conferințe de presă.

De asemenea, dumnealui a salutat programul Guvernului, obiectivul căruia este de a apropia Republica Moldova de UE și a reafirmat angajamentul UE de consolidare a asocierii politice și integrării economice a Republicii Moldova. Totodată, dl Siebert si-a exprimat așteptarea unei implicări continui la cel mai înalt nivel cu Guvernul Republicii Moldova în următoarele luni.

La rândul său, Katarína Mathernová a reamintit că „UE își respectă promisiunile: Solidaritatea UE și rolul Echipei Europa au fost recunoscute pe scară largă în perioada crizei provocate de Covid, în special prin donațiile de vaccinuri. În continuare, primele măsuri din cadrul Planului de Redresare Economică se vor materializa în scurt timp, odată cu debursarea grantului de 36 milioane de euro, prin programele de suport bugetar, pentru a sprijini eforturile autorităților pentru combaterea consecințelor provocate de pandemie. Republica Moldova poate conta pe asistența UE în calea sa de reforme și redresare, care să aducă cetățenilor rezultate tangibile”.

Oficialii au avut o întâlnire cu autoritățile Republicii Moldova dedicată oportunităților oferite de asistența UE („proiecte reprezentative”), ce urmează a fi alocată țării. Misiunea de nivel înalt a inclus și o vizită la proiecte finanțate de Uniunea Europeană în Strășeni, fiind prezentate rezultate concrete în beneficiul cetățenilor țării și abordarea Echipa Europa a Uniunii Europene și a Statelor sale membre.

#vizite #relatii #Republica Modova #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul Monetar Internațional (FMI) estimează o accelerare a creșterii economice a Republicii Moldova, după un an 2024 marcat de evoluții slabe. Potrivit prognozei FMI, PIB-ul real ar urma să crească cu 2,7% în 2025, față de 1,7% cât era estimat anterior, revenirea fiind susținută în principal de o recoltă agricolă mai bună decât se anticipa, precum și de nivelul ridicat al consumului și investițiilor.

Experții FMI constată că sprijinul financiar substanțial acordat de Uniunea Europeană a contribuit la atenuarea impactului celui mai recent șoc energetic asupra populației și mediului de afaceri. În același timp, inflația a continuat să scadă după maximul atins la începutul anului, determinat de criza energetică. FMI anticipează că rata inflației va reveni în intervalul-țintă al Băncii Naționale a Moldovei, de 5 ± 1,5%, până la sfârșitul anului curent.

Pe de altă parte, raportul semnalează deteriorarea contului curent, al cărui deficit este prognozat la circa 20% din PIB în 2025. FMI explică această evoluție prin cererea ridicată pentru bunuri de import, importurile mari de energie electrică și nivelul scăzut al exporturilor, factori care indică o slăbire a competitivității producției autohtone.

Pentru anii următori, FMI prognozează o creștere economică moderată, dar stabilă. În 2026, PIB-ul real ar urma să avanseze cu 2,3%, pe fondul cererii interne și al efectelor pozitive ale recoltei din anul curent. Pe termen mediu, până în 2028, economia ar putea ajunge la un ritm de creștere de 3,7%, susținut de majorarea investițiilor publice și private și de implementarea reformelor structurale din cadrul Planului de creștere al Uniunii Europene, menite să sporească productivitatea.

FMI avertizează însă că deficitul contului curent va rămâne ridicat pe termen scurt și se va reduce doar gradual, pe măsură ce cererea pentru importuri va scădea și exporturile vor începe să se stabilizeze.