Katarína MATHERNOVÁ: Primele măsuri din cadrul Planului de Redresare Economică se vor materializa în scurt timp

Oficialii europeni doamna Katarína MATHERNOVÁ, Director General-adjunct pentru Politica de Vecinătate și Negocierile de Extindere a Comisiei Europene și domnul Michael SIEBERT, Director general pentru Rusia, Parteneriatul Estic, Asia Centrală, Cooperare Regională și OSCE din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă se află într-o vizită oficială în Republica Moldova. Oficialii au avut mai multe întrevederi în cadrul cărora au discutat despre relațiile UE-Moldova și perspectivele de dezvoltare ulterioară a acestora în cadrul Acordului de Asociere UE – Republica Moldova și al Zonei de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare.

Astfel, în perioada 13 – 15 septembrie, cei doi reprezentanți ai UE au avut discuții cu Președintele Republicii Moldova Maia Sandu, precum și cu Președintele Parlamentului, Prim-ministrul, și cu reprezentanții cheie ai Guvernului Republicii Moldova, ai instituțiilor financiare internaționale și ai societății civile.

În cadrul întrevederilor, părțile au vorbit despre prioritățile agendei de reforme a noului Guvern al Republicii Moldova, în special, în domeniul reformei justiției, precum și pregătirile pentru Summit-ul Parteneriatului Estic ce va avea loc la sfârșitul anului curent, și soluționarea conflictului transnistrean. Totodată, oficialii au abordat aspecte ce țin de asistența UE oferită în sprijinul reformelor, precum și Planul de Redresare Economică pentru Republica Moldova, în valoare de 600 milioane de euro suport din partea Uniunii Europene pentru următorii 3 ani, care a fost lansat în luna iunie.

„Rezultatele recentelor alegeri în Republica Moldova au deschis o perspectivă pozitivă pentru dezvoltarea în continuare a relațiilor UE- Republica Moldova. Țara a revenit pe calea reformelor atât de necesare, în special în sectorul justiției și în combaterea corupției”, a declarat dl Siebert în cadrul unei conferințe de presă.

De asemenea, dumnealui a salutat programul Guvernului, obiectivul căruia este de a apropia Republica Moldova de UE și a reafirmat angajamentul UE de consolidare a asocierii politice și integrării economice a Republicii Moldova. Totodată, dl Siebert si-a exprimat așteptarea unei implicări continui la cel mai înalt nivel cu Guvernul Republicii Moldova în următoarele luni.

La rândul său, Katarína Mathernová a reamintit că „UE își respectă promisiunile: Solidaritatea UE și rolul Echipei Europa au fost recunoscute pe scară largă în perioada crizei provocate de Covid, în special prin donațiile de vaccinuri. În continuare, primele măsuri din cadrul Planului de Redresare Economică se vor materializa în scurt timp, odată cu debursarea grantului de 36 milioane de euro, prin programele de suport bugetar, pentru a sprijini eforturile autorităților pentru combaterea consecințelor provocate de pandemie. Republica Moldova poate conta pe asistența UE în calea sa de reforme și redresare, care să aducă cetățenilor rezultate tangibile”.

Oficialii au avut o întâlnire cu autoritățile Republicii Moldova dedicată oportunităților oferite de asistența UE („proiecte reprezentative”), ce urmează a fi alocată țării. Misiunea de nivel înalt a inclus și o vizită la proiecte finanțate de Uniunea Europeană în Strășeni, fiind prezentate rezultate concrete în beneficiul cetățenilor țării și abordarea Echipa Europa a Uniunii Europene și a Statelor sale membre.

#vizite #relatii #Republica Modova #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea prețului aurului a majorat puternic valoarea rezervelor deținute de băncile centrale, iar la o cotație de 5.500 de dolari pe uncie Statele Unite dețin aur evaluat la peste 1,4 trilioane de dolari cu mult înaintea oricărei alte țări, potrivit datelor Consiliului Mondial al Aurului, potrivit unui clasament realizat de Visual Capitalist.

Metalul prețios și-a dublat valoarea de la începutul anului 2025, iar numai în prima lună din 2026 a mai urcat cu încă 27%. Pe fondul volatilității valutare și al slăbirii dolarului, cererea de active de refugiu a împins cotațiile la maxime istorice, sporind automat valoarea bilanțieră a rezervelor fără ca băncile centrale să cumpere aur suplimentar.

Statele Unite rămân cel mai mare deținător oficial de aur din lume, cu 8.133,5 tone. La prețul de 5.500 de dolari pe uncie, aceste rezerve valorează aproximativ 1,44 trilioane de dolari, plasând Washingtonul la mare distanță de Germania, ocupanta locului doi, ale cărei rezerve sunt evaluate la circa 592 miliarde de dolari.

Pe următoarele poziții se situează Italia, cu aproximativ 434 miliarde de dolari, și Franța, cu 431 miliarde de dolari, ambele având peste 2.400 de tone de aur fiecare. Rusia și China se mențin și ele în top, cu rezerve de peste 2.300 de tone fiecare, evaluate la peste 400 miliarde de dolari.

Elveția se remarcă prin rezerve de circa 1.040 de tone, evaluate la aproximativ 184 miliarde de dolari, consolidându-și reputația de centru financiar prudent. În topul deținătorilor importanți mai figurează India, Japonia, Turcia și Țările de Jos.

Analiza arată că avansul aurului este alimentat de cererea puternică pentru active sigure, pe fondul incertitudinilor globale. Pentru băncile centrale, scumpirea metalului prețios întărește poziția rezervelor fără costuri suplimentare.

În ultimii ani, Rusia și China au majorat constant achizițiile de aur, strategia fiind interpretată drept o încercare de diversificare față de activele denominate în dolari. Creșterea accelerată a prețului aurului amplifică acum efectul acestor acumulări și redesenează ierarhia globală a rezervelor oficiale.